Reacţia Kremlinului la rezultatele referendumului din Moldova: Alegerile nu au fost libere, sunt multe semne de întrebare

Referendum şi alegeri prezidenţiale în Republica Moldova. Kremlinul respinge acuzațiile că a cumpărat votul alegătorilor moldoveni. Pretinde că autoritățile moldovenești nu au permis o campanie electorală liberă, motiv pentru care creșterea sprijinului pentru Maia Sandu și UE ridică semne de întrebare. Preşedintele actual, Maia Sandu, merge în turul 2 alături de pro-rusul Alexandr Stoianoglo. La referendumul pentru înscrierea aderării la UE în Constituția ţării, diferenţa dintre cele două tabere este de câteva mii de voturi. Ca orice scrutin, nici acesta nu a fost lipsit de controverse. Sunt suspiciuni de fraudă la Moscova, acolo unde moldovenii au încins o horă în afara secţiei de votare.

• Rusia a dat bani în zadar pentru a frauda alegerile din R. Moldova. 15 milioane de dolari ar fi ajuns la 130.000 de cetăţeni de peste Prut

Alegerile din Republica Moldova nu au fost libere şi rezultatele arată o creştere "greu de explicat" a numărului de voturi în favoarea preşedintei Maia Sandu şi a Uniunii Europene, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, luni, relatează Reuters. O majoritate de 50,18% a votat "da" în referendumul din Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană, arată luni rezultatele aproape finale, după ce Maia Sandu a declarat duminică seară că voturile au fost marcate de ingerinţe din exterior "fără precedent".

Kremlinul a denunţat "anomalii" în numărătoarea voturilor, după ce tabăra pro-UE a ieşit în uşor avantaj luni dimineaţă, în condiţiile în care în cursul nopţii cei care au votat "nu" s-au aflat în frunte. Dmitri Peskov a solicitat de altfel "probe" privind "acuzaţiile grave" ale preşedintei proeuropene Maia Sandu, care a invocat amestecul în procesul electoral al unor "grupuri criminale, care au acţionat în concert cu forţe străine ostile" intereselor R. Moldova.

Kremlin: Maia Sandu trebuie să demonstreze că "grupuri criminale" i-au luat voturile

"În primul rând, nu se spune despre ce este vorba. În al doilea rând, sunt acuzaţii destul de grave aduse acestor "grupuri criminale", iar publicului ar trebui să i se prezinte nişte dovezi. Dacă ea spune că este lipsită de voturi din cauza unor "grupuri criminale", ar trebui să prezinte dovezi", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, comentând acuzaţiile Maiei Sandu că grupuri criminale susţinute de forţe străine ar fi încercat să cumpere 300.000 de voturi.

"Nu ar fi rău dacă doamna Sandu ar putea explica un asemenea număr de voturi care nu sunt de acord cu linia ei. Sunt şi acestea "grupuri criminale"?" - a continuat Peskov. "Sau ea vrea să spună că cetăţenii moldoveni care nu o susţin sunt asociaţi cu "grupuri criminale"? Există o mulţime de nuanţe aici", a comentat Peskov.

Duminică, Moldova a organizat un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană (UE) concomitent cu alegeri prezidenţiale. Aderarea Moldovei la UE a fost susţinută de puţin peste 50% dintre alegători, după numărarea votiurilor în diaspora. La alegerile prezidenţiale, se va organiza un al doilea tur de scrutin între preşedintele în exerciţiu Maia Sandu (42% din voturi) şi fostul procuror general Alexandr Stoianoglo (26 la sută), care o critică pe Sandu pentru politica sa de confruntare cu Moscova.

Foarte mulţi oameni din Republica Moldova nu o susţin pe preşedinta în exerciţiu Maia Sandu, ceea ce este vizibil chiar şi în condiţiile unei campanii electorale "nelibere", a mai comentat Peskov, ca răspuns la o întrebare TASS. "Şi chiar şi în condiţiile acestui tip de campanie electorală lipsită de libertate, vedem cât de mulţi oameni nu sunt susţinători ai ideologiei preşedintei în exerciţiu Sandu, acest lucru atrage atenţia", a punctat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

El a explicat de ce spune că a fost o campanie electorală "neliberă" în Moldova. "Forţele de opoziţie au fost private de posibilitatea de a se angaja în orice fel de campanie, de a se angaja în procesul electoral, au fost persecutate, au fost aruncate în închisori, au fost interogate, nu li s-a permis să intre în ţară, mass-media a fost închisă, resursele de internet au fost blocate", a enumerat Peskov acţiunile pe care autorităţile din R.Moldova le-au luat împotriva reţelei oligarhului fugar Ilan Şor, refugiat la Moscova, a cărui intenţie era să cumpere sute de mii de voturi.