Reacţia cinică a Rusiei, după ce România a cerut tezaurul: Ne datorează de 25 de ori mai mult. Vrea să-şi rezolve problemele economice

România, care cere să i se restituie tezaurul, vrea să-şi rezolve problemele economice pe seama Rusiei, a scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, pe Telegram, a informat joi dzen.ru, care citează mai multe media ruse, printre care RIA Novosti, potrivit Agerpres.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

România încearcă să pună pe umerii Rusiei "datoriile sale fantomă" vechi de un secol, ca să amelioreze starea dezastruoasă a economiei sale naţionale, a adăugat Zaharova. Ea a susţinut că datoriile României faţă de Rusia şi Uniunea Sovietică depăşesc, "potrivit calculelor experţilor", de 20-25 de ori valoarea întregului tezaur românesc ce fusese predat Rusiei spre păstrare în anii 1916-1917.

Potrivit Komsomolskaia Pravda, care o citează pe Maria Zaharova, în 1949, Moscova "i-a iertat României aproape toată datoria sa pentru distrugerile provocate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial". Publicaţia rusă mai scrie că în 2022 România a cerut Rusiei plata a 4 miliarde de euro în contul tezaurului său.

Tezaurul României, un obiectiv al PE

Parlamentarii europeni au cerut joi dimineaţă la unison, în cadrul unei dezbateri emoţionale din plenul Parlamentului European, la Strasbourg, ca Rusia să returneze integral tezaurul României şi ca executivul UE şi alte instituţii europene abilitate să facă tot posibilul pentru a sprijini acest demers.

Dezbaterea, la care au participat în majoritate covârşitoare eurodeputaţi români, a reprezentat prima punere pe tapet în Parlamentul European a chestiunii tezaurului României însuşit ilegal de Rusia. 

Eurodeputatul Eugen Tomac le-a mulţumit eurodeputaţilor pentru sprijinul acordat pentru organizarea dezbaterii şi adoptarea unei rezoluţii şi în special lui Traian Băsescu pentru că a coordonat miercuri negocierile "pentru a avea un document cu valoare istorică în PE".

"Sunt onorat că avem în PE o dezbatere dedicată exclusiv acestui subiect, întrucât este unic în istoria relaţiilor internaţionale", a spus Tomac, care a vorbit în numele grupului Partidului Popular European. "O parte din bunurile culturale şi religioase au fost returnate în perioada sovietică, însă aurul României este şi astăzi sechestrat în Rusia, peste 91,5 tone de aur", a reamintit el. "Cine dacă nu Rusia se pricepe să dezinformeze, să denatureze trecutul, să fure teritorii?", a întrebat el retoric în plenul PE. 

Când a fost trimis tezaurul României în Rusia

Decizia ca tezaurul României să fie trimis în Rusia a venit în cele mai critice momente ale Primului Răboi Mondial. Oltenia, Muntenia şi Dobrogea erau deja pierdute. Refugiat în Moldova, guvernul ţării a decis ca bogăţiile ţării să fie încărcate în două trenuri şi trimise aliatului rus la sfâşitul anului 1916 şi începutul lui 1917.

În cele 41 de vagoane se aflau 93,4 tone de aur. Adică rezerva de lingouri a Băncii Naţionale, dar şi monede adunate de la bănci private, companii sau cetăţeni. S-au mai încărcat 1.350 de tablouri de patrimoniu. Printre ele lucrări de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman sau Ştefan Luchian. Tezaurul includea şi odoarele mănăstirilor din Muntenia şi Oltenia, dar şi bijuterii rare - cele ale Reginei Maria sau un inel al domnitorului Vasile Lupu. În vagoane s-au pus şi arhiva ţării, cărţi şi documente rare.