Ruşii au atacat masiv infrastructura energetică a Ucrainei. Kiev, Odesa şi Dnipro, afectate de întreruperi de curent
Ucraina a raportat joi un "atac masiv" asupra infrastructurii sale energetice şi a declarat că a trebuit să efectueze întreruperi de curent, în special la Kiev, într-un moment în care Moscova îşi intensifică presiunea militară asupra ţării după alegerea lui Donald Trump la Casa Albă.
De Redactia Observator la 28.11.2024, 10:11
Război în Ucraina. În timp ce temperaturile oscilează în jurul valorii de 0 grade Celsius, "încă o dată, sectorul energetic este atacat masiv de inamic", a transmis Ministerul Energiei pe Facebook. Întreruperi de curent de urgenţă au fost implementate la Kiev, Odesa şi Dnipro, a anunţat operatorul DTEK, scrie Agerpres.
A fost emisă o alertă aeriană la nivel naţional, forţele aeriene ucrainene raportând atacuri cu rachete care au vizat regiunile Odesa (sud), Kirovograd (centru), Herson (est) şi Nikolaev (sud). Marţi, Rusia a anunţat un "răspuns" la două noi lovituri ucrainene efectuate cu rachete americane ATACMS împotriva teritoriului său în zilele anterioare.
Rusia a bombardat zone civile din Ucraina de la începutul invaziei sale în această ţară în februarie 2022 şi şi-a intensificat loviturile pe măsură ce se apropie iarna, vizând în special infrastructura energetică. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susţinut că a distrus peste noapte 25 de drone ucrainene deasupra regiunii Briansk, în apropiere de Belarus, Crimeii şi regiunii Rostov (sud).
Pe front, Moscova adună câştiguri teritoriale împotriva unei armate ucrainene slăbite, cu mai puţin de două luni înainte ca preşedintele ales al SUA să preia funcţia.
- Donald Trump l-a nominalizat pe Keith Kellogg emisar pentru Ucraina şi Rusia. Cum vrea generalul să încheie războiul
- Rusia susține că folosirea rachetei Oreşnik împotriva Ucrainei a fost necesară, pentru a-și face vocea auzită:...
- Turiştii dornici de senzaţii tari au dat năvală în Ucraina. Cum a devenit conceptul de "dark tourism" un fenomen...
SUA cere Kievului să reducă vârsta pentru mobilizare
Miercuri, administraţia preşedintelui Joe Biden a cerut Kievului să reducă vârsta minimă pentru mobilizarea militară la 18 ani, de la 25 de ani în prezent, pentru a compensa lipsa de soldaţi în faţa avansării forţelor ruse pe teren. Apelul survine în contextul în care Donald Trump ar putea adopta o nouă abordare şi ar putea împinge Kievul să negocieze cu Moscova.
Un oficial de rang înalt din actuala administraţie americană a declarat miercuri, sub condiţia anonimatului, că Ucraina se confruntă cu o criză "existenţială" în privinţa recrutării, cu o ofertă în scădere de voluntari, în faţa unui inamic cu forţe mai multe şi mai bine echipate.
"Adevărul este că Ucraina nu mobilizează şi nu antrenează în prezent suficienţi soldaţi pentru a înlocui pierderile de pe câmpul de luptă şi pentru a se menţine în faţa creşterii forţelor ruseşti", a spus el.
Kievul a redus deja vârsta minimă pentru mobilizare de la 27 la 25 de ani în acest an. Casa Albă a declarat miercuri că ajutorul militar american nu va fi în niciun fel condiţionat de o nouă reducere a vârstei de recrutare. "Vom continua cu siguranţă să trimitem arme şi echipamente în Ucraina. Ştim că este vital. Dar la fel sunt şi efectivele umane", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, citat într-un comunicat.
Donald Trump, la rândul său, a anunţat miercuri că îl numeşte pe fostul general Keith Kellogg, în vârstă de 80 de ani, care a cerut Kievului să facă mai multe concesii, ca emisar pentru a pune capăt războiului dintre Ucraina şi Rusia. "Împreună, vom obţine pacea prin forţă şi vom face America şi lumea din nou sigure!", a scris preşedintele ales într-o postare pe reţeaua sa de socializare, Truth Social.
Trump promite că va pune capăt războiului
Donald Trump, care a fost foarte critic la adresa miliardelor de dolari eliberate de Statele Unite pentru Ucraina, a promis chiar înainte de a depune jurământul în ianuarie că va rezolva războiul dintre Kiev şi Moscova, fără a spune cum va face asta.
Într-o notă publicată în aprilie, Kellogg a subliniat că "orice ajutor militar american viitor va necesita ca Ucraina să participe la negocierile de pace cu Rusia". El a cerut, de asemenea, "amânarea aderării Ucrainei la NATO pentru o perioadă lungă de timp" pentru a-l "convinge pe (preşedintele rus Vladimir) Putin să participe la negocierile de pace".
Rusia beneficiază în avansul său actual de ajutorul Coreii de Nord, care, potrivit autorităţilor americane, a desfăşurat mii de soldaţi şi furnizează arme Moscovei. În acest context, Coreea de Sud şi Ucraina au convenit să facă schimb de informaţii cu privire la desfăşurarea trupelor nord-coreene în Rusia, a anunţat miercuri Seulul.