Sonda chineză Tianwen-1 s-a plasat cu succes pe orbita planetei Marte

Sonda chineză Tianwen-1 s-a plasat cu succes pe orbita planetei Marte, miercuri, după o călătorie de aproape 7 luni, iar China a devenit, astfel, a 6-a țară din lume care ajunge pe orbita Planetei Roșii.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

• Misiunea Tianwen reprezintă cea de-a doua tentativă a Chinei de a asoliza pe Marte
• Cea mai importantă miză a misiunii este asolizarea în condiţii bune a roverului autonom de prospectare

China a intrat într-un club select, alături de SUA, Rusia, India, Uniunea Europeană şi Emiratele Arabe Unite, de țări care au intrat pe orbita planetei Marte. Sonda Tianwen-1 s-a plasat cu succes pe orbită și are ca obiectiv este realizarea unei analize globale şi extensive a întregii planete, prin intermediul sondei orbitale dar şi a roverului care va fi trimis în locaţii de interes ştiinţific de la suprafaţa planetei.

Care sunt obiectivele Tianwen-1 pe Marte

Cea mai importantă miză a misiunii este asolizarea în condiţii bune a roverului autonom de prospectare, ce va avea loc în cursul lunii mai, în zona sudică a regiunii marţiene Utopia Planitia - o zonă de şes în cadrul bazinului Utopia, cel mai mare bazin de impact cunoscut din Sistemul Solar.

Obiectivele ştiinţifice ale misiunii chineze sunt: cartografierea morfologiei şi structurilor geologice ale planetei Marte, analiza caracteristicilor de suprafaţă ale solului şi identificarea depozitelor de apă îngheţată, analiza compoziţiei solului, studierea ionosferei şi caracteristicilor climei marţiene şi respectiv analiza câmpului electromagnetic şi a celui gravitaţional, precum şi a structurii interne a Planetei Roşii.

La trei luni după sosirea pe orbita marţiană, în mai 2021, modulul de asolizare se va desprinde de sonda orbitală şi va duce la suprafaţa planetei roverul robotizat. 

În cadrul acestei misiuni sunt folosite 13 instrumente ştiinţifice. La bordul sondei orbitale se află şapte instrumente - două camere, un radar (Mars-Orbiting Subsurface Exploration Radar), un spectrometru (Mars Mineralogy Spectrometer), un magnetometru (Mars Magnetometer) şi două dispozitive pentru analiza particulelor (Mars Ion and Neutral Particle Analyzer şi Mars Energetic Particle Analyzer).

La rândul său, roverul ce va asoliza la suprafaţa planetei în luna mai este dotat cu 6 instrumente ştiinţifice: o cameră multispectrală, o cameră pentru imagini de la sol, un radar pentru analiza subsolului (Mars-Rover Subsurface Exploration Radar), un aparat pentru detectarea compoziţiei solului (Mars Surface Composition Detector), un aparat pentru detectarea câmpului magnetic (Mars Magnetic Field Detector) şi un instrument de monitorizare a fenomenelor meteorologice (Mars Meteorology Monitor), informează Agerpres.ro.

Ce înseamnă Tianwen

Lansată la 23 iulie 2020, misiunea chineză Tianwen-1 are obiectivul ambiţios de a trimite un rover robotizat de 240 de kilograme la suprafaţa lui Marte.

Misiunea Tianwen reprezintă cea de-a doua tentativă a Chinei de a asoliza pe Marte. Prima misiune chineză spre Marte, Yinghuo, a rămas blocată pe orbita circumterestră în 2011, după o defecţiune la sistemele de bord.

Misiunea chineză a fost numită "Tianwen-1" în semn de omagiu adus unui străvechi poem chinez, a cărui tematică este astronomia. În traducere, Tianwen înseamnă „Întrebări către cer”.

China vrea să devină o superputere în spațiu

China a lansat cu succes primul ei satelit, Dongfanghong-1, în 1970, iar în 2013 a devenit a treia ţară din lume care a plasat un astronaut pe orbită cu ajutorul unei rachete proprii, după fosta Uniune Sovietică şi Statele Unite. De atunci, ţara asiatică depune eforturi considerabile pentru a prinde din urmă Rusia şi Statele Unite în acest sector de activitate şi îşi doreşte să devină o putere spaţială majoră până în 2030.

În ultimii ani, China a investit miliarde de euro în programul său spaţial: a lansat sateliți, o capsulă spațială fără echipaj uman și intenţionează să trimită oameni pe Lună.

Prima aventură pe Lună a avut loc în 2013, când un mic rover teleghidat pe roţi, numit ''Iepurele de jad'' a aselenizat, fiind urmat, în ianuarie 2019, de succesorul acestuia care a ajuns pe suprafaţa ascunsă a Lunii, o premieră mondială.

Tianwen-1 și-a făcut un selfie în drumul spre Marte

Sonda chineză Tianwen-1 a transmis un selfie făcut în spaţiu prin intermediul unei mici camere fotografice pe care a expulzat-o în drumul spre Marte, pe 13 octombrie 2020.

Camera fotografică cu lentile cu unghi larg pe ambele laturi a fost expulzată de la exteriorul sondei în spaţiu. Camera a realizat câte o fotografie în fiecare secundă în timp ce se îndepărta de sondă şi a transmis aceste date sondei Tianwen-1, care le-a retransmis spre Pământ.

Una dintre imagini (foto principal articol) prezintă corpul auriu, hexagonal al sondei orbitale Tianwen-1, două panouri solare argintii şi scutul în formă de con în care se află roverul de asolizare al misiunii. O altă imagine arată sonda de la o distanţă mai mare. Misiunea Tianwen-1 reprezintă o încercare ambiţioasă a Chinei de a plasa o sondă orbitală în jurul lui Marte şi un prim rover autonom la suprafaţa acestei planete.