Sute de persoane au comemorat 50 de ani de la "Bloody Sunday" (Duminica Sângeroasă), în Irlanda de Nord

Sute de persoane au comemorat duminică - cu portrete şi trandafiri albi în fruntea unui cortegiu - o jumătate de secol de la "Bloody Sunday" (Duminica Sângeroasă), la 13 ianuarie 1972, când 13 catolici au fost ucişi prin împuşcare de paraşutişti britanici, unul dintre cele mai sumbre episoade ale războiului nord-irlandez, relatează AFP. A fost "un masacru pe străzile noastre", a subliniat Michael McKinney, al cărui frate a fost ucis într-o manifestaţie paşnică în favoarea drepturilor civice, care a devenit o baie de sânge, la 30 ianuarie 1971, la Londonderry, al doilea cel mai important oraş din Irlanda de Nord. "Am străbătut un drum lung de la oroarea acestei zile", a adăugat el, subliniind că familiile cer în continuare "judecarea criminalilor în uniformă care i-au ucis pe-ai noştri".

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Cu un copil cu trandafiri albi în mână, cortegiul s-a oprit la un monument care aduce un omagiu victimelor. Premierul irlandez Micheal Martin a devenit primul lider al Irlandei care participă la această comemorare anuală. El a depus o coroană de flori, la fel ca ministrul său de Externe Simon Coveney.

Un al doilea marş va avea loc duminică seara pe străzile din Derry - numele pe care locuitorii îl preferă numelui ofcial Londonderry, sinonm cu dominaţia britanică - la ora la care paraşutişti din primul batalion au deschis focul împotriva manifestanţilor catolici.

Bloody Sunday, o rană în conștiința colectivă din Regatul Unit și Irlanda

Bloody Sunday a avut drept consecinţă o aruncare a numeroşi tineri republicani catolici în braţele Armatei Republicane Irlandeze (IRA), o grupare paramilitară opusă oricărei prezenţe britanice pe Insula Irlanda. Abia în 1998, Acordul din Vinerea Mare a pus capăt celor 30 de ani de război, soldat cu 3.500 de morţi.

Armata britanică a anunţat atunci că paraşutiştii au răspuns unor tiruri "teroriste" ale IRA, o versiune confirmată într-un raport întocmit în pripă în săptămânile următoare. În pofida tuturor mărturiilor care contrazic această versiune, abia în 2010 a fost recunoscută nevinovăţia victimelor, unele împuşcate în spate sau în timp ce se aflau la pământ şi agitau o batistă albă.

În urma celei mai îndelungate - 12 ani - şi mai costisitoare (200 de milioane de lire sterline, aproximativ 240 de milioane de euro la valoarea actuală) anchete din Regatul Unit, premierul britanic de la acea vreme, David Cameron, a prezentat în mod oficial scuze pentru aceste fapte "nejustificate şi nejustificabile".

Niciun militar nu a fost judecat cu privire la Bloody Sunday

Urmăriri penale cu privire la crimă lansate împotriva unuia dintre ei au fost abandonate, din motive juridice, iar Guvernul britanic a prezentat un proiect de lege în vederea încetării tuturor procedurilor cu privire la "tulburări", denunţat de către toate părţile drept o "amnistie".

La intrarea în cartierul catolic Bogside, sloganul "nu există dreptate britanică" (”There is no British Justice”) a fost pictat, cu această ocazie, pe celebra parte a zidului istoric care marca odinioră intrarea în "Derry liber".

În urmă cu câteva zile, un steag al paraşutiştilor înălţat într-un cartier loialist al oraşului a provocat o emoţie atât de puternică încât a fost evocat într-o şedinţă a Parlamentului de la Londra. Premierul britanic Boris Johnson a catalogat Bloody Sunday drept o "zi tragică în istoria noastră".

Consecinţele Brexitului au subliniat, în ultimele zile, fragilitatea echilibrului Acordului de pace din 1998.

Dispoziţii vamale sunt puternic denunţate - în pofida faptului că au menirea să evite instalarea unor frontiere fizice între Irlanda de Nord şi Irlanda, însă au instituit o frontieră maritimă de facto cu Marea Britanie - şi fac în prezent obiectul unor negocieri intense între Londra şi Bruxelles. Ele au reaprins tensiuni intercomunitare.

În revolte la Belfast, în primăvară, porţile "zidului păcii" care despart cartierele catolice şi protestante, au fost închise. Alegeri locale prevăzute în mai se anunţă hotărâtoare în fragilul echilibrul politic actual. O victorie a republicanilor este considerată credibilă, în urma unui recul al unioniştilor.

Sinn Fein, odinioară aripa politică a IRA, vrea ca - în cinci ani - să se organizeze un referendum privind reunificarea insulei.

sursa: news.ro