Teroristul din Noua Zeelandă a vizitat în două rânduri România, ultima dată cu doar cinci luni înainte de atac

Apar detalii şocante despre bărbatul care a transmis pe Facebook atacul de la una dintre moscheile din oraşul neozeelandez Christchurch.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Apar detalii şocante despre bărbatul care a transmis pe Facebook atacul de la una dintre moscheile din oraşul neozeelandez Christchurch. Individul a vizitat în două rânduri România, ultima dată cu doar cinci luni înainte de atac.

Informaţia fost făcută publică de către autorităţile bulgare, care au anunţat că vor deschide o anchetă legată de călătoria pe care extremistul australian a făcut-o, în noiembrie, în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est. De cealaltă parte, autorităţile române, reticente în a da informaţii despre caz, spun că nu au fost indicii despre acte de terorism, dar se fac totuşi verificări la instituţiile responsabile cu securitatea naţională.

Atacatorul de la Christchurch ar fi vizitat România pentru prima dată în anul 2016 timp de câteva zile. A revenit însă în toamna anului trecut. Într-o informare a autorităţilor bulgare obţinută de reporterii Observator, se arată că Brenton Tarrant a ajuns la Sofia pe 9 noiembrie cu un zbor de la Dubai. A vizitat mai multe obiective istorice în ţara vecină şi apoi s-a îndreptat, cu o maşină, către România, la 15 noiembrie 2018.

Extremistul australian a publicat pe conturile sale de pe reţele sociale, în prezent dezactivate, numeroase fotografii făcute în localităţi cu o deosebită încărcătură istorică din ţara noastră. În imagini apar castelul Peleş, castelul Huniazilor, Mănăstirea Voroneţ şi alte mănăstiri din Moldova, dar şi imagini din Sibiu sau Timişoara.

Mai mult, de centenar, Brenton Tarrant a publicat un film de 1 minut şi 22 de secunde şi fotografii de la parada militară din Bucureşti.

Cu doar 2 zile înaintea atacului, pe 13 martie, australianul a distribuit un videoclip cu caracter rasist, cu titlu în limba română, de pe Youtube.

De altfel, în imaginile dinaintea şi din timpul atacului se poate observa că armele folosite în masacru erau inscripţionate cu numele unor personalităţi istorice care au luptat împotriva Imperiului Otoman. Printre ele şi domnitori români ca Şerban Cantacuzino, Iancu de Hunedoara şi Ştefan cel Mare.

"Asta ne arată că undeva în cultura occidentală există o recunoaştere a faptului că nişte domnitori români, nişte principi români, au fost, aşa cum li se şi spunea în epocă, campioni ai creştinităţii" a declarat Hari Bucur, expert în apărare.

După o întâlnire a premierului bulgar Boiko Borisov cu şefii serviciilor de securitate, vecinii din sudul Dunării au deschis o anchetă în legătură cu motivele călătoriei din noiembrie 2018. Potrivit anchetatorilor, australianul ar fi declarat atunci că scopul vizitei este de a descoperi situri istorice şi de a studia istoria ţărilor blalcanice. Primele elemente ale anchetei arată că nu există date ale unor activităţi teoriste în acest timp.

De altfel, timp de aproape 7 ani, australianul a călătorit prin toată lumea după ce a strâns bani prin tranzacţii făcute în mediul online cu moneda bitcoin. Tarrant a vizitat de mai multe ori Turcia, dar şi state ca Pakistanul şi Coreea de Nord.