Tradiţii întunecate de Crăciun din folclorul european. În Italia, o vrăjitoare aducea cadouri copiilor, iar în Austria, copiii răi erau duși în iad

Este acea perioadă din an în care ne bucurăm de magia sărbătorilor alături de cei dragi, însă Crăciunul are și o parte întunecată, în folclorul european, scrie The Guardian. Timp de secole, comunitățile din întreaga Europă au fost în principal rurale și, prin urmare, la cheremul naturii, așa că nu este de mirare că oamenii s-au simțit guvernați de forțe supranaturale și astfel au apărut obiceiuri prin care au încercat să controleze aceste fenomene. 

• ANIMAŢIE. Navă scufundată în Marea Neagră: Supravieţuitorii au fost recuperaţi de echipajele unor vase comerciale; sunt aduşi în portul Constanţa. Trei marinari, daţi dispăruţi

În Islanda, în această perioadă a anului, când lumina zilei durează doar 4 - 5 ore, islandezii medievali credeau că este o perioadă în care fantomele cutreieră pământul. O saga islandeză numită Eyrbyggja include povestea unui fermier care își invită vecinii să celebreze Crăciunul, dar erau însoțiți de fantome. El îi sfătuiește să scuture noroiul de pe haine și să îi stropească pe ceilalți oaspeți. Cei care încearcă să-i oprească se îmbolnăvesc și mor.

În sudul Suediei, Norvegiei și Danemarcei, fermierii pun adesea boluri cu terci de orez pe pragul ușii pentru a liniști creaturile mitologice asemenea unor gnomi, Nisse. Dacă sunt tratate bine, aceste creaturi protejează familia și animalele. Dar dacă sunt insultate pot fura obiecte, mutila sau chiar ucide.

În folclorul italian există o vrăjitoare pe nume Befana, care aducea cadouri î ajunul Bobotezei. Ea este portretizată călărind o mătură și fiind acoperită cu funingine. Copiii îi lasă adesea un pahar mic de vin și mâncare. Dacă copiii sunt buni, ei sunt răsplătiți cu bomboane, iar dacă au fost răi, vor primi o bucată de cărbune. Norvegienii cred că vrăjitoarele ies în Ajunul Crăciunului călare pe mături. Așa că ascund toate măturile din gospodărie înainte de a merge la culcare.

Krampus este o figură terifiantă din folclorul austro-bavar. Este păros, de obicei maro sau negru, cu copite despicate și coarne de capră. Se crede că numele său derivă din cuvântul german „krampen”, care înseamnă „gheară”. Poarta crengi de mesteacan pentru a bate copiii obraznici si, pe cei deosebit de recalcitranți, îi mănâncă sau îi duce în iad.