Turcia prelungeşte STAREA DE URGENŢĂ, după lovitura de stat eşuată din noaptea de 15-16 iulie

Vice-premierul Turciei, Numan Kurtulmus, a anunţat luni după-amiază că executivul a decis prelugirea stării de urgenţă pentru o perioadă suplimentară de 90 de zile, după lovitura de stat eşuată din noaptea de 15-16 iulie. Decizia executivului turc vine în contextul în care perioada iniţială de trei luni a stării de urgenţă urmează să expire în a doua jumătate a lunii octombrie.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Vice-premierul Turciei, Numan Kurtulmus, a anunţat luni după-amiază că executivul a decis prelugirea stării de urgenţă pentru o perioadă suplimentară de 90 de zile, după lovitura de stat eşuată din noaptea de 15-16 iulie. Decizia executivului turc vine în contextul în care perioada iniţială de trei luni a stării de urgenţă urmează să expire în a doua jumătate a lunii octombrie.

Starea de urgenţă le-a dat mână liberă autorităţilor turce să efectueze o vastă epurare în rândul aşa-numiţilor gulenişti. Clericul Fethullah Gulen este acuzat de executivul turc de orchestrarea loviturii de stat eşuate.

Opoziţia s-a opus vehement prelungirii stării de urgenţă şi a denunţat o aşa-numită contralovitură de stat.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a instituit starea de urgenţă la date de 20 iulie, atunci când a subliniat că aceasta le va permite autorităţilor turce să ia măsuri rapide împotriva celor care se fac vinovaţi de puciul eşuat, în care un grup de militari a încercat să răstoarne executivul şi care s-a soldat cu cel puţin 270 de morţi.

Ankara îl acuză pe clericul islamist Fethullah Gulen, care a fost anterior un aliat apropiat al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, de orchestrarea loviturii de stat eşuate din noaptea de 15-16 iulie, ce a declanşat o campanie guvernamentală de eliminare a aşa-zişilor gulenişti din instituţiile de stat, precum şi presă.

Până la 120.000 de persoane au fost demise în ultimele două luni din rândul procurorilor, judecătorilor, medicilor, profesorilor universitari, academicienilor, soldaţilor, poliţiştilor, funcţionarilor publici, precum şi a jurnaliştilor.

Însă, statele occidentale au criticat campania guvernamentală de eliminare a aşa-zişilor gulenişti din instituţiile de stat, precum şi din presă, ridicând totodată întrebări cu privire la tratamentul ”inuman” la care ar fi supuşi puciştii capturaţi.

Clericul Gulen neagă toate acuzaţiile şi susţine că se va preda autorităţilor turce doar atunci când acuzaţiile împotriva sa sunt demostrate de către un organ de investigaţie independent.