Un cablu submarin de telecomunicaţii între Helsinki şi Rostock, rupt în mod misterios. Autorităţile vorbesc despre un posibil sabotaj al ruşilor

Un cablu de telecomunicaţii, care făcea legătura între Finlanda şi Germania, s-a rupt în mod misterios în Marea Baltică. Cablul de fibră optică, ce măsoară peste 1.100 de kilometri, conecta Helsinki de Rostock şi era vital pentru comunicaţiile dintre cele două ţări.

• Răcire bruscă în toată țara, de la mijlocul săptămânii, cu diferențe și de 15 grade în 24 de ore. ANM a actualizat prognoza meteo pe 4 săptămâni

Autorităţile cred că ar fi vorba de un posibil sabotaj şi vorbesc chiar de o ameninţare rusă. O astfel de ruptură, spun specialiştii, poate fi produsă doar de o forţă exterioară. 

Germania şi Finlanda vorbesc despre un "război hibrid"

Guvernele german şi finlandez au vorbit luni despre un "război hibrid" şi ameninţarea rusă, spunând că sunt "profund îngrijorate", în urma ruperii unui cablu de telecomunicaţii submarin care leagă cele două ţări, relatează AFP, citat de Agerpres.

"O anchetă aprofundată este în desfăşurare" după ruperea unui cablu de fibră optică în Marea Baltică, ale cărei cauze sunt încă neclare, au anunţat miniştrii de externe ai celor două ţări, germana Annalena Baerbock şi finlandeza Elina Valtonen, într-o declaraţie comună.

"Securitatea noastră europeană nu este ameninţată doar de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ci şi de războaiele hibride purtate de actori rău intenţionaţi", au spus cele două.

În opinia lor, "un astfel de incident ridică imediat suspiciuni de daune intenţionate".

Acest cablu submarin de 1.172 de kilometri, numit C-Lion1, leagă Helsinki de Rostock, un port din Marea Baltică din nord-estul Germaniei, din 2016.

Operatorul său, grupul tehnologic finlandez Cinia, a anunţat că o "defecţiune" a fost detectată luni, ceea ce a dus la întreruperea tuturor conexiunilor de fibră optică pe acest cablu.

"Acest tip de ruptură nu se poate produce în aceste ape fără impact extern", a adăugat compania deţinută de stat.

Ţările europene folosesc din ce în ce mai mult termenul de "război hibrid" pentru a descrie acţiunile Moscovei menite să le aducă daune de la invazia Ucrainei în 2022.

Confruntat cu înmulţirea acestor atacuri, fostul preşedinte finlandez Sauli Niinisto a solicitat înfiinţarea unui serviciu de cooperare în materie de informaţii în cadrul Uniunii Europene, într-un raport prezentat Comisiei la sfârşitul lunii octombrie.

În octombrie 2023, o conductă de gaz submarină între Finlanda şi Estonia a trebuit să fie închisă după daune produse de o ancoră a unei nave de marfă chinezeşti.

Finlanda a intensificat monitorizarea incidentelor din Marea Baltică de la izbucnirea războiului dintre Rusia şi Ucraina.

Incidentul de luni aminteşte şi de sabotajul din septembrie 2022 asupra gazoductelor ruseşti Nord Stream din Marea Baltică, care până acum a rămas nerezolvat.

În august, Wall Street Journal l-a acuzat pe fostul şef de stat major al Ucrainei, o acuzaţie pe care Kievul a descris-o ca fiind "un nonsens absolut".