Un soldat nord-coreean rănit a fost luat prizonier de armata ucraineană, susţine Coreea de Sud

Potrivit Kievului, 12.000 de soldaţi nord-coreeni, inclusiv "aproximativ 500 de ofiţeri şi trei generali", sunt angajaţi în regiunea rusă Kursk, unde armata ucraineană ocupă din august câteva sute de kilometri pătraţi. Nici Rusia, nici Coreea de Nord nu au confirmat vreodată prezenţa acestui contingent alături de armata rusă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că aproape 3.000 de soldaţi nord-coreeni au fost ucişi sau răniţi de la angajamentul lor alături de Rusia. Seulul a precizat luni că 1.100 de soldaţi nord-coreeni "au fost ucişi sau răniţi". Statul Major sud-coreean a observat, de asemenea, pregătiri care ar putea indica faptul că Phenianul se pregăteşte să trimită noi unităţi în Rusia, ca întăriri sau pentru a-i înlocui pe cei care luptă deja, pe lângă drone.

Tratat de apărare reciprocă între Phenian şi Moscova

Un tratat de apărare reciprocă între Phenian şi Moscova, semnat în iunie, a intrat în vigoare la începutul acestei luni. Acesta prevede "ajutor militar imediat" în cazul unei agresiuni armate din partea unei ţări terţe. Seulul consideră că Phenianul încearcă să-şi modernizeze capacităţile de război convenţional cu ajutorul Rusiei, prin experienţa acumulată în lupta împotriva forţelor ucrainene. 

"Implicarea nord-coreenilor în lupte nu a avut un impact semnificativ asupra situaţiei", a declarat marţi pentru AFP Evgen Erin, purtător de cuvânt al serviciilor de informaţii militare ucrainene (GUR). El a spus că trupele nord-coreene nu au experienţă modernă de luptă, mai ales în faţa dronelor care au devenit omniprezente pe câmpul de luptă, şi folosesc "tactici mai primitive, din cel de-Al Doilea Război Mondial sau de după cel de-Al Doilea Război Mondial".

Ucraina şi Rusia şi-au intensificat atacurile în ultimele luni, Kievul lansând bombardamente masive care au vizat sectorul energetic al Ucrainei în ziua de Crăciun, şi vor să facă tot ce pot pentru a-şi consolida poziţiile înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie.

Republicanul, care a mai fost preşedinte al Statelor Unite din 2017 până în 2021, a promis în repetate rânduri că va restabili pacea în Ucraina "în 24 de ore" şi a cerut o "încetare imediată a focului", precum şi negocieri. Dar neclaritatea din jurul planului său provoacă îngrijorare în Ucraina. Aflat în dificultate pe front şi foarte dependent de ajutorul occidental, Kievul se teme să nu fie forţat să încheie un acord care i-ar fi nefavorabil.

Pe fondul discuţiilor tot mai mari despre negocierile de pace, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Slovacia s-a oferit, în timpul unei vizite în Rusia a premierului Robert Fico pe 22 decembrie, să fie o "platformă" pentru astfel de discuţii. Vizita unui lider european în capitala rusă, o mişcare foarte rară, a fost împotriva politicii de izolare a lui Vladimir Putin aplicată de Occident, care încearcă să rămână unit în sprijinul său pentru Kiev.