Valul de infectări cu Covid 19 din Europa, stimulat de o puternică "evadare imunitară"

Europa se confruntă în prezent cu un nou val de COVID-19, care poate fi explicat în mare parte prin "evadarea imunitară" a noilor variante virale, ce deţin o mare capacitate de a evita protecţia indusă prin vaccinare şi prin infectări precedente, informează marţi AFP, citat de Agerpres.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Europa a intrat, de la începutul acestei veri, într-un nou val epidemiologic, care este marcat, aproape în toate ţările de pe continent, de o creştere a numărului de infectări. Cauza constă în relaxarea "gesturilor-barieră", precum şi în scăderea imunităţii în rândul populaţiei. Se ştie de acum că protecţia oferită de vaccinuri şi de infectări precedente scade după câteva luni.

"Persoanele care au contractat o infecţie cu Omicron BA.1 în decembrie sunt acum mai puţin protejate decât erau la începutul acestui an", a explicat Samuel Alizon, director de cercetare în cadrul CNRS (Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice din Franţa). "La fel se întâmplă cu imunitatea oferită de vaccinuri: deşi ele rămân foarte robuste împotriva formelor severe ale bolii, protecţia lor scade puţin împotriva infecţiilor mai puţin severe", a adăugat specialistul francez.

"Ambuscadă" creată de subvariantele BA.4 şi BA.5

Însă acest nou val se explică de asemenea, potrivit oamenilor de ştiinţă, prin răspândirea a două noi subvariante de Omicron - BA.4 şi, mai ales, BA.5. În Franţa, potrivit celui mai recent buletin publicat de Santé Publique France, o înlocuire progresivă a subvariantei BA.2 a fost observată de mai multe săptămâni, odată cu înmulţirea infectărilor provocate de subvariantele BA.5 (41%) şi BA.4 (6%) în săptămâna 13-19 iunie.

Aceste subvariante se propagă cu atât mai repede cu cât ele par să beneficieze de un dublu avantaj de contagiozitate şi de o "evadare" imunitară, adică deţin o mare capacitate de a evita răspunsul imunitar. La fel s-a întâmplat şi în cazul subvariantei de Omicron BA.1, care era mult mai capabilă decât Delta să infecteze persoane vaccinate sau care au trecut deja prin boală.

Reinfectări

Cercetătorii au crezut multă vreme că trecerea prin boală ţinea locul unei protecţii, cel puţin pentru o anumită perioadă de timp. Dar, odată cu răspândirea subvariantelor din familia Omicron, se pare că trecerea prin boală nu mai înseamnă aproape nimic (prin prisma riscului de reinfectare - n.r.), au subliniat autorii unui studiu realizat de Imperial College din Londra şi publicat la jumătatea lunii iunie în revista Science.

Oamenii de ştiinţă au analizat eşantioane de sânge prelevate de la peste 700 de angajaţi medicali din Regatul Unit. Toţi primiseră trei doze ale unor vaccinuri anti-COVID-19 şi au fost infectaţi cu tulpina originală a virusului SARS-CoV-2 sau cu variante ale acesteia. Rezultatele lor au subliniat că persoanele contaminate în trecut cu Omicron prezentau o bună reacţie imunitară împotriva tulpinii originale de coronavirus şi a primelor sale variante, dar o reacţie slabă împotriva variantei Omicron în sine.

Pentru o vreme, se credea că infectarea cu Omicron putea fi "aproape benefică, un fel de 'rapel natural'", a declarat Rosemary Boyton, coautoare a studiului britanic. "Am descoperit însă că acea infectare stimulează slab imunitatea împotriva Omicron sau chiar deloc în anumite cazuri. Acest fenomen, alături de declinul imunitar la câteva luni după vaccinare, pot să explice creşterea masivă pe care o constatăm în privinţa noilor cazuri de infectare, multe persoane fiind reinfectate la intervale scurte", a adăugat ea.

Redresarea nivelului de protecţie

"Ne aflăm în faţa unor variante puternic contagioase, ce acţionează ca un fel de agenţi secreţi care trec pe sub radarele apărării imunitare; vorbim despre o adevărată complexitate a variantei Omicron", declara săptămâna trecută Gilles Pialoux, şef de secţie la Spitalul Tenon din Paris.

Aceste variante "foarte contagioase necesită o creştere a nivelului de protecţie pentru persoanele cele mai fragile", a adăugat medicul francez. Totuşi - şi aceasta este o veste bună -, vaccinurile rămân eficiente împotriva formelor grave ale maladiei COVID-19. Pentru majoritatea ţărilor europene, prioritatea absolută este ca persoanele în vârstă şi cele imunodeprimate să primească cea de-a doua doză de supra-rapel (al doilea booster).

"În prezent, nivelul de imunitate în rândul populaţiei este bun, dar nu perfect", a declarat duminică Alain Fischer, preşedintele Consiliului de orientare a strategiei de vaccinare din Franţa. "De aceea trebuie să recomandăm al doilea booster pentru persoanele de peste 60 de ani şi pentru persoanele fragile, ale căror sisteme şi memorii imunitare sunt mai puţin robuste", a adăugat specialistul francez.