#MediciBuni – Dr. Paula Dragomir, MedLife: "Dacă înainte se recomanda să faci un screening de cancer de colon la 45-50 de ani, acum recomandările au devansat – începem de la 40"
La fel ca toți colegii ei de specialitate, Dr. Paula Dragomir, medic gastroenterologie și endoscopie în cadrul MedLife Medical Park, este martora unei situații nedorite. Incidența cancerului de colon în rândul tinerilor a crescut. Situația nu reiese doar din cercetările efectuate pe eșantioane mari de oameni, ci se vede și în cabinete.
De Redactia Observator la 03.10.2024, 11:33De aceea, „screeningul pentru această boală urcă din punct de vedere al vârstei. A fost devansat cu cel puțin 5 ani și nu doar în România. Dacă înainte se recomanda să faci un screening de cancer de colon în cazul bărbaților la 45 de ani și în cazul femeilor la 50, acum recomandările au devansat – începem de la 40 de ani“, spune dr. Paula Dragomir. „Bine, este clar că vorbim despre un screening care se face în absența simptomelor. În cazul apariției simptomelor, evident că acesta se face mai devreme sau când este cazul“, adaugă dr. Dragomir.
Cancerul de colon este doar una dintre afecțiunile pe care le tratează dr. Dragomir, însă și bolile cronice sau tulburările funcționale, precum dispepsia și sindromul de intestin iritabil, pot crea probleme la care dr. Paula Dragomir caută soluții. Există situații în care pacienții se îmbolnăvesc pe fondul unui stil de viață nesănătos, însă, în afara acestor cazuri, la toate patologiile digestive și în special la cancer se spune că există o predispoziție genetică funcție de factorii de mediu. „Vorbim despre aria geografică, despre rasă, alimentație, utilizarea de medicamente și, dacă ne întoarcem în timp, și despre alăptat. Se știe că alăptatul este un factor protector pentru a dezvolta patologie digestivă“, afirmă dr. Dragomir.
„Bine, aici vorbim despre boli cronice, nu despre tulburări funcționale care sunt cauzate de alimentație și stil de viață. Totodată, luăm în calcul și fumatul, considerat un adevărat factor nimicitor“, mai spune specialistul MedLife. Alcoolul este, de asemenea, un factor agravant.
Munca în echipă
Alți pacienți pot percepe simptome sau probleme de sănătate care nu sunt confirmate medical. În sfera digestivă, „există și multe somatizări, este adevărat“, spune dr. Paula Dragomir. De altfel, există și o zicală: The brain speaks to the guts (Creierul dictează burții). În unele cazuri, le recomandă pacienților o altă specialitate.
Cu toate că activează într-o specialitate în care nu se poate vorbi despre vindecare, dr. Dragomir nu regretă niciun moment că a ales-o. „Niciun moment n-am regretat această alegere. A fost ceva ce mi-am dorit. De obicei, nouă, medicilor, ne este indusă plăcerea pentru o specialitate de către mentorii pe care îi avem în facultate. Dacă ai un mentor bun pentru o specialitate anume, te face să o iubești cu adevărat“. Așa a fost „rețeta“ și în acest caz.
Cea mai bună perioadă pentru pacienții care suferă de boli digestive cronice? Remisiunea
„Bolile digestive cronice nu se vindecă, așa că noi urmărim ca pacientul să fie într-o etapă de remisiune“, afirmă dr. Paula Dragomir. De aceea, atunci când vin la controale și sunt într-un stadiu de remisie, este o mare satisfacție. O boală cronică înseamnă alternarea unor perioade de remisiune cu perioade de acutizare. Și, atunci când pacienții sunt în remisie, ei sunt sub control cu tratamentul și nu au niciun simptom. „Aceasta este satisfacția!“
De aceea, dat fiind specificul afecțiunilor pe care le tratează, ea ține constant legătura cu pacienții săi. „În general, le dau numărul meu de telefon și mă pot contacta oricând. Și în timpul liber, și în concediu“. Și nu e singurul lucru pe care îl face doctorița pentru pacienții săi. Empatică și răbdătoare, așa cum trebuie să fie toți medicii buni, dr. Dragomir este considerată, uneori, și psiholog de către pacienții săi. „Am avut recent un caz cu un pacient care avea o tulburare funcțională, știa foarte bine ce are, dar care m-a rugat să-l mai primesc din când în când ca să-l liniștesc“, exemplifică ea.
Evident că mai are astfel de cazuri. „Am tratat acum 5 ani un pacient care avea cancer stadiul IV. Eram într-un alt centru medical și pentru că nu m-a mai găsit acolo, m-am trezit cu un e-mail de la el că să vină la control. Și, cu toate că șansele sale erau considerabil reduse, uite că au trecut cinci ani de la tratament și este bine“.
Tot experiența și cunoștințele aprofundate inclusiv în stagii peste hotare au ajutat-o pe dr. Dragomir să diagnosticheze corect un caz atipic, un caz care nu e chiar după manual. „De exemplu, am avut un pacient care la 39 de ani a fost diagnosticat cu un cancer de colon. Avea constipație cronică de ani de zile. Aici, poți să spui că e o constipație habituală. Și, de fapt, avea un cancer de colon stenozant“. A fost un diagnostic dur, dar, din fericire, cancerele de colon au acum o evoluție pozitivă fiindcă tratamentele au evoluat de asemenea.
Evoluția abordărilor medicale și ajutorul roboților
În plus, odată cu evoluția din domeniul medical, există mai multe tipuri de roboți în sfera chirurgicală și atunci complicațiile postoperatorii scad. „Una este să faci o intervenție chirurgicală clasică unde durata de spitalizare este mult mai mare, iar alta este să o faci laparoscopic sau cu ajutorul roboților. Este adevărat, astfel de roboți se găsesc deocamdată doar în sistemul privat și atunci și costurile sunt pe măsură. Pe de altă parte, și din punct de vedere al timpului, este mai meticulos să faci o intervenție chirurgicală cu ajutorul unui robot. Un alt avantaj pentru pacienți este acela că, odată operați cu ajutorul roboților, se recuperează mai rapid, dar și complicațiile postoperatorii sunt mult reduse.”
Totuși, medicul chirurg este cel care decide abordarea chirurgicală funcție de stadiul de evoluție al bolii chiar dacă, uneori, există pacienți care vin în cabinet direct și spun că vor să fie operați „cu robotul“. Există situații în care o intervenție chirurgicală care a debutat robotic se transformă într-o intervenție clasică, în funcție de evoluție.
Ce înseamnă un medic bun?
„A fi un medic bun înseamnă și să te pui în locul pacientului. Să nu fii doar în postura de medic pentru că toți am fost și pacienți. Și atunci când dai vești proaste trebuie să te pui și în locul pacientului. Aceasta este una dintre cele mai mari provocări din viața profesională a unui medic. Să diagnostichezi un caz grav și să dai veștile pacienților. Și nu te învață nimeni să faci asta. Chiar dacă în facultate există un stagiu de etică medicală, nu se pune accentul neapărat pe asta”.
„Pe de altă parte, fiecare reacționează diferit și vorbesc aici despre pacienți: unii sunt recalcitranți, alții încep să plângă etc. Trebuie să tratezi situația funcție de fiecare în parte. Fiindcă, deși oamenii sunt mai informați acum, acest lucru nu înseamnă neapărat un lucru bun. Mulți dintre ei sunt informați de pe Google și nu știu să-și selecteze informația. Există o categorie de pacienți care, când vin la medic, deja au diagnosticul. Pus de ei. Și nu neapărat corect
Și, cu toate explicațiile calme ale medicului, unii înțeleg, alții, nu! Mai ales cei care sunt foarte ipohondri. În ciuda acestor aspecte, dr. Dragomir și-ar dori ca medicina să fie cariera aleasă și de copilul său. „Mi-ar plăcea să aleagă medicina, dar nu i-aș induce absolut nimic. Dacă nu îți place, medicina nu este o meserie pe care s-o poți face daca îți induce cineva. Nu ai cum“.
*****
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.