Nelu Tătaru îi răspunde unui elev: De ce s-au redeschis şcolile acum, dar când rata de infectare era mică erau închise?

La un an de la declararea pandemiei, multă lume încă nu înţelege de ce au fost închise şcolile la început, când rata de infectare era mică, iar acum când este mare sunt redeschise. Nelu Tătaru a clarificat acest aspect, într-un interviu exclusiv pentru Observator, spunând că nu şcoala era o problema, ci mobilitatea spre şcoli.

• Reportaj Observator de la Ierusalim. Imagini din interiorul Sfântului Mormânt, cel mai important loc al creștinătății: "Pe această piatră arde Sfânta Lumină"

Întrebarea i-a fost adresată fostului ministru prin intermediul Fii Observator, în cadrul seriei "Un an de pandemie", de către un elev, care a dorit să ştie "De ce şcolile s-au închis atunci şi acum sunt redeschise la o rată de infectare şi la cazuri mult mai multe decât în primă fază. Au fost decizii luate pe moment, inspirate din alte state?".

"Au fost decizii care limitau transmiterea, atunci. Noi acum eram la începutul lui septembrie când am redeschis sau acum când le-am redeschis, pe o pantă descendentă. În momentul în care pandemia cuprinde Europa, se luau măsuri restrictive de limitare. Şi, dacă bine vă aduceţi aminte, s-au redeschis şcolile în septembrie, că s-au reînchis în noiembrie.

Nu elementul şcoală efectiv era cel periculos, mobilitatea pentru şcoală era cea periculoasă, drumul de acasă până la şcoală, de la şcoală până acasă, acea aglomerare de bunici şi părinţi care aşteptau de dimineaţă până la prânz la gardul şcolii, nepurtând o mască şi atuni am putut vedea. În acest moment, s-au luat anumite... sau s-au asumat să spunem anumite riscuri în condiţiile în care sperăm ca toată lumea să respecte nişte reguli.

Sunt condiţiile pe care le-am pus la un moment dat în clasă - separatoare, hibrid, circuite separate, timpul de pauză separat pentru a nu avea, în acelaşi timp, foarte mulţi copii nici în curte, nici pe holuri. Mă repet, nu momentul şcoală era cel care punea în pericol. Momentul de mobilitate pentru şcoală era, într-adevăr, cel care punea, într-adevăr, probleme.

Tot timpul am spus că învăţământul faţă în faţă rămâne opţiunea mea, dar cu respectarea unor reguli şi acolo unde se poate. Impactul emoţional, impactul social, impactul educaţional este destul de important, oricât am vrea să nu fie. A trecut un an de zile deosebit pentru fiecare dintre noi, dar şi pentru ei ca şi elevi, ca şi copii. Momentul întâlnirii, momentul reluării activităţii împreună cu dascălul, dincolo de on line-ul care a umplut un an întreg, este un moment care psihic dacă nu educaţional şi fizic este un reper. Cred că trebuie să reluăm, dar să reluăm în condiţiile în care fiecare dintre noi ştim ce avem de făcut, inclusiv părinţi, inclusiv profesorii. Când la început sau la reluarea şcolii se verificau inclusiv cancelariile în pauză, să ştiţi că au fost anumite reticenţe. Ce caută... în cancelarie? După cum şi în anumite locuri de muncă în care era să spunem acea pauză de prânz în care toată lumea mânca cu toată lumea. Şi transmiterea s-a făcut într-un mod deosebit", a declarat Nelu Tătaru.

Pe 16 martie 2020 România intra în carantină. La un an de acel moment şi după aproape 9 luni în funcţia de ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru priveşte în retrospectivă, într-un interviu exclusiv pentru Observator, cum au gestionat autorităţile din România pandemia Covid-19, ce îşi reproşează, care a fost cea mai mare provocare a acestei perioade şi cum a reuşit să nu se infecteze cu virusul Sars-CoV-2, deşi a mers în inspecţie în toate focarele.

Dacă aţi surprins imagini care pot deveni o ştire, ni le puteţi trimite prin formularul Fii Observator, pe WhatsApp la numărul 0722.699.800, pe pagina de Facebook Observator sau pe mail, la adresa observator.tv@digitalag.ro.