Cum arată astăzi Scorniceștiul, localitatea lui Ceaușescu devenită oraș după 1989

Scornicești, localitatea natală a fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu, transformată în oraș în 1989, altădată un centru al diversității economice, s-a transformat astăzi într-un oraș „mort”

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Scornicești, localitatea natală a fostului lider comunist Nicolae Ceaușescu, transformată în oraș în 1989, altădată un centru al diversității economice, s-a transformat astăzi într-un oraș „mort”.

Acum, Scorniceştiul arată cu totul altfel decât în vremea în care fostul conducător aloca și direcționa fonduri  pentru dezvoltarea sa. Agricultura este la pământ, locurile de muncă au dispărut. În orășelul de provincie, mai funcţionează doar câteva ateliere de croitorie.

Și de stadionul de 18.000 de locuri, odinioară mândria localității, s-a ales praful. Acum 29 de ani,  era unul dintre cele mai mari stadioane din ţară. Aici a fost văzut deseori, la meciuri, şi fiul lui Nicoale Ceauşescu, Valentin.

„Scorniceștiul are mai multe puncte de atracție, deși toată lumea amintește doar de stadion!”, a declarat pentru Observator.tv un reprezentant al Primăriei Scornicești.

Din cei aproximativ 12.000 de locuitori ai orașului Scorniceşti, peste  3.000 sunt plecați la muncă în Spania sau Italia. 

Scorniceștiul - orășelul de provincie din care pleacă toată lumea

Localitatea cu cea mai întinsă suprafață din întreg județul Olt, similară cu cea a Capitalei, se zbate astăzi să-și păstreze tinerii acasă, în condițiile în care apartamentele de la blocuri sunt nelocuite în proporție de aproape 50%, iar în cele 11 sate componente majoritatea căilor de acces sunt neasfaltate.

După 198, orășelul a cunoscut un regres economic evident, rând pe rând au fost închise fabricile din industria ușoară, dar și fabrica de pâine, s-a restrâns activitatea la fabrica de piese auto de la peste 1.000 de angajați la mai puțin de 40, a fost închisă fabrica de bere, și-au restrâns activitatea unitățile de confecții textile, care mai acum aproximativ 1.200 de angajați în total. Alte câteva sute de persoane mai lucrează la ferma avicolă, la fabrica de procesare a cărnii și la firme mai mici, potrivit Agerpres.

"Scorniceștiul s-a schimbat cum s-a schimbat țara. Întâi au dărâmat tot și acum se fac eforturi să se construiască la loc. Era fabrică de piese auto, de confecții, de pâine, de bere, CAP... era mare. Era un concept de oraș agro-industrial și aveau tot ce le trebuia. (...) După 1989 au mai funcționat un an — doi o parte, iar acum mai sunt vreo două hale de găini. Erau multe ferme de pui și de porci, aveau tot ce le trebuia. Nu se mai pot reconstrui la nivelul acela. Mai este fabrica de confecții cam cu un sfert de muncitori din câți a avut. Mai sunt pe la stadion niște secții, sunt mici, pentru supraviețuire. Mai sunt și pe la Pulsor (fabrica de piese auto) vreo câțiva angajați. Fabrica de bere nu mai este. Bulevardul Muncii e aproximativ terminat, a mai rămas și acum o casă acolo. Unde trebuia să fie judecătorie e paragină. În 1989 terminaseră clădirea unde este Poliția acum, era destinată Parchetului, dar nu s-a mai făcut judecătorie", scrie Emil Bărbulescu, nepotul de soră al dictatorului, în singura monografie dedicată acestui orășel. 

În ultimii 26 de ani,  în Scornicești nu s-au petrecut întâmplări majore, arhitectura orașului de dinainte de 1990  s-a conservat în mare parte. Nu departe de zona de blocuri este și casa natală a lui Nicolae Ceaușescu, deschisă vizitatorilor zilnic. 

Restaurată în 1978 și închisă publicului timp de aproape 18 ani, casa poate fi vizitată acum, prin grija lui Emil Bărbulescu.