Experiment inedit, premiat la Ig Nobel 2021: rinoceri transportaţi cu capul în jos, atârnaţi de elicoptere

Ce se întâmplă cu animalele de mari dimensiuni când sunt agăţate cu capul în jos? Asta şi-a propus să descopere un experiment realizat pe rinoceri, distins cu unul dintre premiile Ig Nobel de anul acesta. Categoria, a cărei istorie porneşte din 1991, urmăreşte cercetări ştiinţifice a căror abordare neconvenţională e mai degrabă amuzantă.

• Vremea 6 - 19 mai 2024. Val de ploi, grindină și vijelii; de miercuri, se răcește în toată ţara. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• "N-am văzut de când sunt așa ceva!" Potop cu grindină în Prahova. Mașini înghițite de ape și strat de gheață chiar și de 10 cm, la Vâlcănești

Premiile Ig Nobel de anul acesta au reunit, pe o singură listă, cercetări ştiinţifice cel puţin bizare. Printre proiectele nominalizate se numără studiul culturilor de bacterii din guma de mestecat lipită pe troture sau reacţiile gândacilor din submarine, relatează BBC. Din cauza restricţiilor epidemice în vigoare, ceremonia nu a mai fost organizată, ca de obicei, în aula Universității americane Harvard. În schimb, toată distracția a avut loc online.

Revista umoristico-științifică "Annals of Improbable Research" scrie că premiile Ig Nobel ar trebui să te facă mai întâi să râzi, dar apoi să îţi dea de gândit. Iar studiul despre rinoceri, premiat în categoria cercetărilor din domeniul Transportului, respectă întocmai ordinea stabilită de publicaţia respectivă. Pentru a ajunge la concluzii, echipa de cercetători a agăţat 12 rinoceri cu capul în jos, timp de 10 minute. Medicul veterinar Robin Radcliffe, de la Universitatea Cornell, și colegii săi, au observat întregul proces în Namibia, cu scopul de a verifica dacă şi în ce fel e afectată starea de sănătate a animalelor transportate cu elicopterul, atunci când sunt legate de picioare, cu capul în jos. Metoda e tot mai des folosită în rezervaţiile naturale din Africa, pentru a muta rinocerii din regiunile unde habitatul lor a fost distrus. Iar impactul călătoriei asupra funcţiilor vitale şi pulmonare ale animalelor nu fusese studiat de nimeni în prealabil, adaugă Radcliffe.

„Namibia nu a fost prima țară care a mutat rinocerii cu capul în jos, cu elicopterele, dar a fost prima care s-a oprit pentru o secundă şi a zis: Hei, ia să studiem acest lucru și să ne dăm seama: rinocerii sunt în siguranţă?". Astfel, echipa sa, în colaborare cu Ministerul Namibian al Mediului, Silviculturii și Turismului, a suspendat de o macara 12 rinoceri negri tranchilizați și le-a măsurat reacţiile organismului. Se pare că animalele s-au descurcat foarte bine. De fapt, poziţia neobişnuită pare că le-a priit mai bine decât cea cu picioarele orientate spre pământ. Motivul ar fi fluxul sangvin, care permite buna oxigenare a plămânilor animalelor. Dacă sunt prinşi în zona sternului, rinocerii riscă să se aleagă cu răni grave, din cauza greutăţii lor şi a presiunii mari pe care o suportă.

Respectând tradiţia Ig Nobel, medaliile au fost decernate de adevărați laureați ai premiilor Nobel. Anul acesta, printre gazdele evenimentului s-au numărat Frances Arnold (Premiul Nobel pentru Chimie, 2018), Carl Weiman (Premiul Nobel pentru Fizică, 2001) și Eric Maskin (Premiul Nobel pentru Economie, 2007). Câștigătorii au primit un trofeu și un premiu în bani, sub forma unei bancnote contrafăcute din Zimbabwe, în valoare de 10 trilioane de dolari. Întrebat ce ar face cu premiul, Robin Radcliffe a răspuns amuzat: "Căutăm întotdeauna finanțare subvenționată".