RECENSĂMÂNTUL MOAŞTELOR: Câte oseminte sfinte există în România? De la simple oase la moaște

Câte moaşte sunt în România? "Numai Domnul poate ști câte sunt răspândite în țara noastră și în lume", a mărturist pentru Observator.tv un teolog

• Reacţia ministrului Apărării după ce o nouă dronă a intrat în spaţiul aerian al României: "Nu există niciun pericol. Încercăm să asigurăm un climat de normalitate"

Câte moaşte sunt în România? "Numai Domnul poate ști câte sunt răspândite în țara noastră și în lume", a mărturist pentru Observator.tv, Părintele Constantin Diaconaşu din Suceava. "Nu ştim câte moaşte sunt în România pentru că Biserica este descentralizată" - răspunsul nu este clar nici pentru Patriarhia Română. 

România a devenit ţara tuturor moaştelor. Jurnalele informative nu contenesc, mai ales în această perioadă - în preajma prăznuirii Sfintei Parascheva - să arate mulţimi de credincioşi făcând cozi interminabile la moaşte. Chiar zilele acestea, mii de oameni așteaptă zile întregi să pupe moaştele Sf. Parascheva, de la Mitropolia din Iași, şi pentru a-şi atinge hainele, batistele, certificatele medicale şi chiar portofelele de racla sfântă.

Recensământul moaștelor în România

Un recensământ al moaştelor nu a fost încă făcut în România. De aceea, încercarea gândul de a afla câte oseminte sfinte sunt venerate anual în bisericile autohtone s-a lovit de limite aproximative. 1.000, 10.000, 13.000, 15.000? În funcţie de sursele consultate, cifrele diferă.

Într-un inventar făcut de gândul în urma consultării unor site-uri "creştin ortodoxe", în România ar fi nu mai puţin de 700 de moaşte localizate în peste 250 de biserici şi mănăstiri. Părintele Constantin Diaconaşu de la o biserica Spitaului Judeţean Suceava a explicat însă pentru Observator. tv că "nu se poate târnosi (sfinţi -n.r.) o biserică fără ca aceasta să aibă sfinte moaşte pe pristol (masa din mijlocul altarului, pe care se ţin obiectele necesare oficierii liturghiei - n.r)", ceea ce înseamnă că cifra este mult mai mare. Cum în România, potrivit Patriarhiei, sunt peste 13.000 de biserici, asta înseamnă că numărătoarea ar trebui să înceapă de la 13.000 în sus, iar limita maximă este greu de estimat, în condiţiile în care am găsit biserici care conţin zeci de oseminte sfinte.

Astfel, biserica cu hramurile "Izvorul Tămăduirii" şi "Sfântul Ierarh Nicolae" a Spitalului Judeţean din Suceava se laudă cu peste 70 de moaşte, printre care părţi din osemintele Sf. Gheorghe, ale Sf. Ioan Botezătorul, ale Sf. Ana, mama Mariei, ale celor trei Ierarhi Vasile, Grigore şi Ioan, ale lui Dionisie Aeropagitul sau ale Mucenicilor ucişi de Irod. "Sunt şi fragmente din mâini şi din cap, adică părţi din craniu şi degete. Nu ştiu exact pentru că au fost adunate pe parcursul a 15 ani", ne-a declarat părintele Constantin Diaconaşu.

Credincioşi care sărută racla Sfintei Parascheva

Acesta a mărturisit că aducerea osemintelor sfinte în această biserică "a fost un obiectiv în sine, pentru care s-au făcut multe eforturi. Reprezentanţii bisericii şi ai Arhiepiscopiei (din judeţ - n.r) au ţinut foarte mult ca o biserică aflată sub oblăduirea unui spital, să aibă cât mai multe moaşte, pentru a veni în ajutorul bolnavilor".

"Noi ajungem la Dumnezeu prin sfinţi. Sfintele moaşte sporesc evlavia. Acestea au fost făuritoare de multe minuni în cazul celor care au apelat la acest tip de ajutor. Dacă am tăcea noi, ar vorbi pietrele de minuni", a mai spus părintele Diaconaşu, în opinia căruia sfinţii, şi nu vedetele de televiziune ar trebui să fie exemple demne de urmat.

Cum ajung oasele moaşte?

La câţiva ani de la deces, mormântul unde este aşezat un călugăr sau preot, care se presupune că ar putea fi sfânt, este deschis de membrii comunităţii în care a trăit. Atunci se trag şi primele concluzii. "Dacă trupul este găsit întreg, neatins de nicio stricăciune şi răspânditor de miresme, dând impresia că acel om doarme, atunci acesta este supus la mai multe încercări în ideea de a fi canonizat. Rămăşiţele lumeşti sunt mutate într-o criptă supraterană, unde rămân în contact permanent cu aerul. Dacă nici de această dată, trupul nu este afectat în niciun fel, se înaintează un memoriu către arhiepiscopie (de care apaţine comunitatea respectivă -n.r.), prin care se aduce la cunoştinţă această descoperire. Apoi se fac slujbe de dezlegare, timp de 40 de zile, după pravila bisericească şi slujbă de parastas. Un preot de mir sau un arhiereu oficiază o rugăciune de dezlegare, pentru iertarea păcatelor mari sau a blestemelor, ce ar putea împiedica ca trupul să putrezească", a explicat pentru Observator. TV , Cătălin Crimu,  doctorand în Teologie Ortodoxă.

Drumul oaselor. Cum tranzacţionează bisericile osemintele sfinte

Dar cum ajung moaştele în proprietatea unei biserici? Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a declarat că moaştele sfinţilor sunt donate de la o biserică la alta, fiind însoţite de un certificat care atestă autenticitatea lor. Părintele Diaconaşu spune că, pe lângă donaţie, există şi posibilitatea "răscumpărarii" moaştelor.

"Pentru moaştele Sfântului Gheorghe am oferit unei mănăstiri din Grecia o icoană de argint poleită cu aur, iar pentru cele ale Sfântului Nectarie, am dat un veşmânt arhieresc cu fir din aur, de câteva mii de euro", a explicat preotul.

Odată ce o biserică are în tezaur moaşte, le poate împrumuta şi altor lăcaşuri de cult. Criteriul care stă la baza ,,schimbului de moaşte" este accesibilitatea. ,,Nu e vorba de un schimb, ci de un prilej de pelerinaj, care se practică între biserici şi mănăstiri din diferite zone pentru ca toţi credincioşii să aibă acces la ele. De exemplu, Sfântul Grigore Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa, Vâlcea, a fost adus şi în Bucureşti, precum şi în Transilvania, pentru a tămădui sufleteşte şi trupeşte pe credincioşi", a declarat pentru gândul Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Culte Vâlcea.

Cum se explică că moaştele unui sfânt se regăsesc în mai multe biserici din aceeaşi ţară sau chiar din ţări diferite?

"Problema moaştelor e una foarte complexă. Atunci când a fost descoperită Crucea Mântuitorului de către Sfânta Împărăteasă Elena, întreaga lume a vrut să se bucure de binecuvântarea ei şi, astfel, s-a purces la împărţirea acesteia către întreaga creştinătate. La fel s-a procedat şi în cazul moaştelor. Anumite biserici s-au bucurat de prezenţa moaştelor şi, astfel, s-a purces la fărâmiţarea în bucăţele mici", ne-a explicat părintele Irinel Cojocaru, profesor de Liturgică.