Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de LĂSATA SECULUI pentru Postul Crăciunului! Ce trebuie să faci ca să ai noroc şi să fii ferit de rele
Postul Nașterii Mântuitorului începe pe 15 noiembrie și ține 40 de zile, până pe 25 decembrie.
De Redactia Observator la 14.11.2017, 11:45
- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024
Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către credincioși, începe pe 15 noiembrie și ține 40 de zile, până pe 25 decembrie, pregătindu-i pe credincioși pentru marea sărbătoare a Nașterii lui Iisus Hristos.
Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului este pe 14 noiembrie, în seara Sfântului Filip, ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”. Dacă această zi cade miercurea sau vinerea, postul începe încă din seară zilei de 14 noiembrie.
Anul acesta, 14 noiembrie pică într-o zi de marți, astfel că postul începe miercuri, 15 noiembrie, când se obișnuiește ca toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consumă mâncare fără ulei și fără vin. În zilele de marți și joi, se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, peste și vin.
Dincolo de însemnătatea bisericească a postului Crăciunului, de această perioadă de 40 de zile dinaintea sărbătorii Naşterii Domnului se leagă mai multe superstiţii.
Superstiții de Lăsatul Secului
Una dintre ele spune că în ziua de dinaintea începerii postului, de Lăsatul Secului, în care toate familiile de creştini trebuie să petreacă împreună cu mâncăruri alese, toate resturile de la masă se strâng într-o faţă de masă, care este scuturată a doua zi spre răsărit, în timp ce se rosteşte incantaţia "Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite". Superstiţiile spun că cine va respecta acest ritual nu va avea culturile stricate de păsări în anul ce vine.
Postul Crăciunului este prilej de magie pentru fetele nemăritate, care încă nu şi-au găsit ursitul. Acestea trebuie să adune câte o surcică în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului vor fierbe crupe fără sare, pe care apoi le vor pune pe masă pentru ca, seara, venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.
O altă superstiţie spune că, după Lăsatul Secului oalele în casă se aşează cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.
Vremea din postul Crăciunului este, spun bătrânii, un indiciu pentru cum va fi vremea în primăvara următoare.
Dacă vremea nu este prea aspră, se spune că primăvara va aduce multe ploi.
În unele zone, există obiceiul "bătutul pernelor": fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.
De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.
Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.
În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
Tradiţii stabilite de către Biserică
- Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, Postului Crăciunului este de asprime mijlocie, fiind un post al bucuriei. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncărurile „de dulce" și alte renunțări, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale.
- Postul Crăciunului nu trebuie privit ca o perioadă a interdicţiilor, pentru că în felul acesta ne va fi foarte greu să ne abţinem de la hrana de origine animală. Trebuie să ne gândim că este un prilej bun pentru a mânca sănătos, când putem să îi dăm organismului necesarul de glucide, lipide, proteine şi aminoacizi, pentru a deveni cât mai echilibrat.
- Postul Crăciunului este deosebit de important în religia ortodoxă, deoarece ne pregătește, pe noi creștinii, pentru primirea cum se cuvine a Mântuitorului Iisus. De asemenea, postul este de folos atât pentru suflet cât și pentru trup, fiindcă întărește trupul, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușurează și curăță sufletul. Cu alte cuvinte: "Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului"!
- Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea". Postul Crăciunului este închinat în primul rând sărbătorii Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
- Credincioşii pot mânca peşte în zilele de luni, miercuri şi vineri ale acestui post.
- De asemenea, se face dezlegare la peşte în zilele cu sfinţi însemnaţi, dar şi în zilele de 16, 22, 23, 24, 25, 30 le lunii noiembrie şi 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 le lunii decembrie dacă zilele acestea cad marţea sau joia.
