Tu ştii ce semnificaţii au “Cur de Fier”, “Lina Magazia” sau “Foamea Neagră”? Află povestea fascinantă din spatele a celor mai cunoscute matroane din Bucureşti
Printre cele mai renumite prostituate din Bucureştiul interbelic erau “Lina Magazia”, “Lili Gheorghiadis”, “Marie Studenta”, “Napoleon”, “Foamea Neagră”, “Angela Marioţeanu” sau “Cur de Fier”.
De Redactia Observator la 21.09.2016, 20:24
Printre cele mai renumite prostituate din Bucureştiul interbelic erau “Lina Magazia”, “Lili Gheorghiadis”, “Marie Studenta”, “Napoleon”, “Foamea Neagră”, “Angela Marioţeanu” sau “Cur de Fier”.
Aşa cum îi sugerează şi numele, “Cur de Fier” era una dintre curtezanele de lux ale Bucureştiului. Avea un apartament în centru, pe Bulevardul Magheru în blocul Carlton, clienţi fideli pe care-i invita la ea şi o fiică pe care şi-o creştea singură cu guvernantă.
A murit la cutremurul din 1940, sub dărâmăturile blocului în care locuia.
Dintr-un catalog al prostituatelor din prima generaţie a secolului al XX-lea, Constantin Beldie menţionează câteva figuri de seamă în istoria prostituatelor.
“Lili Gheorghiadis, cea blondă, azi tîrîndu-şi picioarele adipoase ca de elefant, Lina-Magazia, proprietăreasa cuminte, peste drum de liceul Lazăr, Miţa Biciclista, fostă mai tîrziu nevastă a bunului meu coleg, premiant de onoare la Sf. Sava, azi măritată cu un general şi avînd 83 de ani, dar părînd de numai 50 şi locuind în casele ei din faţa bisericii Amzei, cadou de 120.000 lei aur al unui adorator, iar la începutul începuturilor dusă la Paris, decortată, stilată şi culcată cu berbantul rege Leopold I al Belgiei, apoi Marie Studenta, amanta ministrului Rusiei Pokliewski-Koziel, Mimi Moft, amanta regelui Alfonso al XIII-lea şi ctitoră a dispensarului pentru femei gravide din strada Dionisie, Angela Marioţeanu, fostă amantă atitrată a prinţului Turun, fratele regelui Faruk al Egiptului, de la care s-a ales cu o rivieră de 140 briliante mari.” (Constantin Beldie, „Memorii”)
Alegeau cea mai veche ocupaţie din lume din cauza sărăciei
Multe dintre prostituate erau minore, fugite de acasă pentru a face bani sau chiar îndemnate de familie spre o astfel de meserie.
“Multe fete intrau în această activitate pentru că erau îndemnate de mame sau de fraţi mai mari. Erau fete care făceau parte din familii sărace, cel mai adesea venite în Capitală, din provincie”, mai povesteşte istoricul Adrian Majuru.
“Dacă aveau noroc, fetele îşi găseau câte un protector cu bani care le trimiteau la şcoli în străinătate şi învăţau să se îmbrace bine. Cele cu clientelă selectă, plăteau şi taxe la stat precum Napoleon sau Miţa Biciclistacare erau „ca un fel de PFA în zilele noastre”.
Tarifele: de la sute de lei la mii de lei
Tarifele cerute la acea vreme porneau de la câteva sute de lei şi ajungeau chiar la câteva mii de lei. Cel mai scump erau plătite fetele care practicau această meserie în propriile apartamente. Din banii obţinuţi, fetele plăteau chiria şi întreţinerea.
Acestea erau obligate să meargă lunar la un consult medical pentru depistarea bolilor venerice. Pentru a veni medicul la bordel se plătea 100 de lei, iar cele care mergeau personal la doctor plăteau 50 de lei sau chiar nimic.
Istoricii care au studiat acest fenomen mai spun că regimul comunist le-a dat prostituatelor câte un loc de muncă în societate. Cele mai multe au devenit taxatoare, iar cele mai reunumite s-au măritat cu bărbaţi bogaţi.
sursa: historia.ro
