Ştefan Dascălu, cercetător la Oxford: Dacă reușim prin vaccinare și imunitate colectivă să împingem boala la un nivel fără simptomatologie severă, nu vom mai vorbi de pandemie

Vaccinul de la Pfizer este mai eficient în faţa tulpinii Delta comparativ cu serul de la AstraZeneca, însă eficacitatea lui scade mai rapid! Este rezultatul unui studiu-mamut realizat de cercetătorii Universităţii Oxford. Timp de nouă luni, oamenii de ştiinţă au prelevat probe de la 700.000 de persoane şi au constatat că eficienţa vaccinului de la Pfizer scade de la o lună la alta. După două luni, acesta oferă o protecţie de 85%, iar după trei luni eficacitatea sa ajunge la 78%. Prin comparaţie, cei imunizaţi cu serul de la AstraZeneca sunt protejaţi în proporţie de 67% după o lună, de 65% după două luni şi de 61% după trei luni. Iar după patru - cinci luni, nivelul de protecţie devine aproape similar în cazul ambelor vaccinuri.

• Cum îşi caracterizează Elena Lasconi contracandidaţii: Simion - huligan, Antonescu - leneş, Ponta - impostor, Nicuşor Dan - primar

Marius Pancu: Ce arată datele acestui studiu, referitor la AstraZeneca, în raport cu noua tulpină mai contagioasă?

Ştefan Dascălu, cercetător în cadrul Universității Oxford: În primul rând, vaccinul rămâne eficient și protejează împotriva formelor severe ale bolii și, prin comparație cu alte vaccinuri, el și-a păstrat eficacitatea, și anume, alte vaccinuri au scăzut în eficiență față de această nouă tulpină, vaccinul Oxford și-a menținut o eficiență de peste 70%. Un lucru mai important, care nu este menționat prea evident în acele studii, este că rata de mortalitate a indivizilor vaccinați, fie cu AstraZeneca, fie cu Pfizer, fie cu alte vaccinuri aprobate și distribuite în UE și SUA, este foarte, foarte mică. Vaccinurile protejează în jur de 95% față de formele severe, iar CDC - instituția competentă în SUA - a arătat cifra de 99,99% șanse mai mici pentru persoanele vaccinate cu schemă completă de a dezvolta forme severe și de a muri. Deja vorbim de o eficiență extrem de bună. Persoanele care s-au vaccinat, aș zice că pot sta mai liniștite în fața acestei noi versiuni a virusului.

Ştefan Dascălu: Manifestarea bolii este mult mai ușoară într-o persoană vaccinată decât într-o persoană nevaccinată. Acele cifre vehiculate la începutul pandemiei, cum că ar fi necesar un anumit procentaj de oameni să se vaccineze pentru ca boala să dispară devine din ce în ce mai greu de realizat pentru că oamenii, chiar dacă au vaccinul, boala poate să infecteze în continuare. Practic, nu putem ajunge în momentul de față la o eradicare a acestei boli. În schimb, dacă reușim prin vaccinare și prin acel nivel al imunității colective să împingem această boală la un nivel în care nu mai cauzează simptomatologie severă și indivizii infectați dezvoltă, pur și simplu, o formă a unei răceli banale, în momentul respectiv nu vom mai vorbi de o pandemie. Dar să păstrăm în memoria colectivă ceea ce s-a întâmplat pe parcursul acestei pandemii, și anume să fim pregătiți pentru următorul eveniment pandemic. Biologia ne învață că acest lucru este posibil. (...) Dacă boala este încetinită suficient de tare, ea, evident, va putea fi frânată cu totul. Dar această încetinire este una graduală, nu instantanee. 

Marius Pancu: De ce este necesară a treia doză și când este necesară?

Ștefan Dascălu: Discuțiile acestea există pur și simplu pe fondul ideii că imunitatea declanșată și de infecție, un lucru pe care îl știm sigur deja, și imunitatea post-vaccinală nu sunt permanente. Ea este la un nivel foarte bun pe o anumită perioadă de timp. Ori aceste dovezi în direcția aceasta ne sugerează că ar fi necesară o doză suplimentară. La nivel global, vaccinarea nu este uniformă și nici epidemiile. În Marea Britanie începem să ieșim din valul trei. Iar multe țări din Europa, inclusiv România, încep să între în valul patru. Această desincronizare duce la un decalaj. Boala circulă și închiderea granițelor chiar nu a fost suficientă pentru a preveni răspândirea virsului. Efortul împotriva bolii trebuie să fie unul colectiv, unul unit.

Până la 30% dintre copiii care au suferit forme foarte ușoare sau asimptomatice de Covid pot dezvolta complicații la inima

Ștefan Dascălu: Vedem din ce în ce mai mult că boala Covid-19, pe lângă manifestările clasice, respiratorii, este una vasculară, o boală care generează complicații cardiovasculare foarte puternice. Ori acest lucru, în lumina ultimelor dovezi, îl vedem că se petrece și la copii. Și anume la copiii care, până acum credeam că au forme ușoare sau predominant asimptomatice cu Covid. Este un lucru foarte alarmant.

Ștefan Dascălu: Până la 30% dintre copiii care au suferit forme foarte ușoare sau asimptomatice de Covid pot dezvolta complicații la inimă. Lucrurile acestea ne fac să regândim măsurile de sănătate publică implementate și să ne uităm la studiile privind vaccinarea în rândul copiilor. Răspunsul imunitar este foarte bun. 

Ce s-ar putea întâmpla în valul patru în România

Ștefan Dascălu: Mi s-a mai pus întrebarea “ce se va întâmpla în valul patru în România” și la momentul respectiv și chiar și acum aș zice că suntem în perioada de liniște dinaintea furtunii și asta pentru că nu avem un număr foarte mare de cazuri, dar el este în creștere, știm că există o circulație a acestei tulpini în rândul oamenilor, măsurile restrictive sunt aproape inexistente, iar oamenii s-au relaxat cu totul, iar pe lângă acest lucru, există o oboseală colectivă, o oboseală care de altfel este peste tot.

Ștefan Dascălu: Este foarte probabil ca până la finalul lunii și începutul lunii septembrie să avem mia de cazuri și odată cu începerea sezonului rece, acest număr de cazuri să devină iarăși foarte mare și spitalele să sufere iarăși presiunea Covidului. Acest lucru, evident, va veni și cu foarte mulți oameni în stare critică, cu foarte multe decese, în special în rândurile celor nevaccinati. Șansele unui om vaccinat să moara în urma Covid-19 sunt cu 99,99% mai mici decât în cazul unei persoane care nu a fost vaccinată.