Are incidentul de la Parlament autori morali?

Am tot postat informații și update-uri despre cazul de la Parlament. Mi-au atras atenția comentariile. Autorii replicilor nu îl cunoșteau pe atacator, dar îl martirizau pe internet. Dacă nu am fi cunoscut contextul, am fi crezut că pentru noi s-a sacrificat.

• Șapte militari, aflați în concediu pentru creșterea copilului, au luptat în Congo în armata lui Potra. Alți 466 de rezerviști au plecat ca mercenari

Asta pentru că individul a îndeplinit dorința morbidă a multor supărați, protestatari virtuali sau activiști anti-sistem. E evident că, indiferent cât de tare ne place sau nu clasa politică actuală, o tragedie îmbrăcată într-un incendiu de proporții nu e soluția. Și e la un pas distanță de definiția terorismului.

Realitatea e că bărbatul care a turnat benzină într-un magazin din Palatul Parlamentului, ziua în amiaza mare, în preajma unor oameni nevinovați e aclamat și glorificat pe internet. Din cinci comentaci, patru îl felicită.

•  Respect maxim!!!
•  Erou!
•  Bravo lui!

Aceste mesaje instigatoare au, asupra unora, efecte letale. Un sociolog îmi spune că, în felul ăsta, unii se simt răzbunați. Dar mai bine mergem la vot. În schimb, un procuror îmi spune că vorbim de un individ cu tulburări psihice, care în trecut a suferit un accident vascular cerebral. Iar un astfel de incident lasă urme.

În ultima lună, de când a revenit în țară, omul dădea ture în jurul sediului DNA. Același om și-a umplut profilul de Facebook cu postări legate de politicieni. Nu era o pasiune, era o obsesie.

Iar pentru un astfel de bărbat, un gest foarte mic sau o vorbă măruntă poate însemna scânteia care să îl motiveze să umple o sticlă cu benzină și să dea foc, printre oameni, în Parlament. 

Probabil și în cazul de față există niște autori morali care l-au instigat, câtuși de puțin. E doar o presupunere. Dar dacă e corectă, cred că ancheta ar trebui să ajungă și la ei. 

Surse din investigație îmi spun că nu a avut, în niciun moment, intenția de a răni sau de a ucide. Ba chiar a încercat să îndepărteze oamenii, înainte să aprindă focul. Dar faptul că nimeni nu a pățit nimic e noroc pur.

Sper să pricepem că pentru acești oameni să admire pereții unui penitenciar vreme de doi ani nu e soluția. Au nevoie de ajutor specializat, doar că de puține ori îl primesc.

Altfel, un astfel de individ ar putea recidiva după ispășirea pedepsei. Au fost cazuri. Iar a doua oară s-ar putea să nu avem parte de același noroc chior.