Analiză. Mizele politice ale anului 2025: Pro-europeni vs. suveranişti

Alegerea noului preşedinte al României, după scrutinul anulat din toamnă, va fi evenimentul major al anului 2025. Crin Antonescu, candidatul comun susţinut de PSD-PNL-UDMR, se bazează pe mobilizarea celor trei formaţiuni politice pentru o calificare în finala prezidenţială, însă precedentul Călin Georgescu a demonstrat că electoratul partidelor tradiţionale migrează către candidaţi anti-sistem în competiţia pentru Cotroceni. Nicuşor Dan, primarul Bucureştiului, intrat în cursă ca independent, mizează pe sprijinul electoratului reformist, plus voturile publicului liberal, nemulţumit de asocierea dintre PNL şi PSD, după reţeta câştigătoare de la alegerile pentru Primăria Capitalei. Partidele suveraniste deocamdată îşi împart voturile pe modelul fragmentării dreptei, dar un candidat comun pentru Cotroceni ar ajunge fără emoţii în finala prezidenţială.

• Globurile de Aur 2025. Sebastian Stan, desemnat cel mai bun actor pentru rolul din "A Different Man": "România, te iubesc!" Lista completă a câştigătorilor

Cu mai puţin de trei luni înainte de scrutinul prezidenţial, câteva necunoscute ar putea zdruncina competiţia electorală: Va accepta CCR o nouă candidatură lui Călin Georgescu? Dar a Dianei Şoşoacă? USR o va susţine în continuare pe Elena Lasconi sau va paria pe Nicuşor Dan? Cât va rezista coaliţia de guvernare? Răspunsurile vor întregi tabloul politic al anului 2025, scrie News.ro.

Alegerile prezidenţiale, reprogramate de guvern la finalul lunii martie, au deja doi candidaţi la linia de start. Crin Antonescu e propunerea coaliţiei de guvernare: PSD-PNL-UDMR. Cum au ajuns cele trei partide la un numitor comun? Marcel Ciolacu a fost primul candidat PSD din istorie care a ratat finala prezidenţială, deci ar fi plecat în noua competiţie din postura de perdant. În plus, Ciolacu şi-a asigurat funcţia de prim-ministru, aşadar nu a dorit să rişte o nouă înfrângere la prezidenţiale, care l-ar fi costat şi fotoliul de lider al guvernului.

Kelemen Hunor a candidat în toamnă la prezidenţiale doar pentru a fi locomotivă electorală pentru propriul partid, în condiţiile în care alegerile parlamentare au fost intercalate cu cele prezidenţiale. UDMR a trecut pragul electoral, a intrat în Parlament, face parte şi din noul guvern, deci misiunea lui Hunor a fost îndeplinită. Liderul formaţiunii maghiare nu mai are nicio miză politică. PNL a fost iniţial scindat pe tema susţinerii lui Crin Antonescu. O parte dintre liberali ar fi preferat ca PNL să-l “adopte” pe Nicuşor Dan, pentru a recupera o parte din votanţii de dreapta, pierduţi în urma guvernării cu PSD din ultimii trei ani. Însă cei care l-au dorit pe Crin Antonescu au fost majoritari în partid, deşi fostul lider PNL a fost absent din viaţa publică în ultimii 10 ani. 

Va reuşi Crin Antonescu să mobilizeze votanţii PSD-PNL-UDMR?

În ce măsură va reuşi Crin Antonescu să mobilizeze votanţii celor trei partide? E una din întrebările care ar putea decide viitorul preşedinte al României. În primul rând, Crin Antonescu se bazează pe susţinerea PNL, însă liberalii ar putea pierde procente consistente în favoarea lui Nicuşor Dan, perceput ca principalul candidat de dreapta. Scenariul a fost confirmat la alegerile locale din vară, când Nicuşor Dan a reuşit să obţină al doilea mandat de primar, deşi liberalii l-au aruncat în cursă pe Sebastian Burduja. În plus, scorul mic obţinut de Nicolae Ciucă la prezidenţiale, apoi rezultatul de numai 14% înregistrat de PNL la parlamentare arată faptul că o parte din electoratul liberal tradiţional a taxat partidul pentru alianţa cu PSD din ultimii ani, alianţă care continuă şi în noua guvernare. 

Social-democraţii şi-au anunţat susţinerea pentru Crin Antonescu, politician care le-a fost partener în epoca USL, între 2011 şi 2014. Însă aproximativ 40% din electoratul PSD preferă un candidat suveranist, indiferent de indicaţiile primite de la centru, susţin surse din conducerea partidului pentru News.ro. Iar comunitatea maghiară nu se mobilizează la maximum nici măcar pentru propriul candidat la prezidenţiale. Kelemen Hunor a obţinut mai puţine voturi individual decât a primit partidul la parlamentare, fapt ce demonstrează că miza principală pentru electoratul maghiar e să împingă UDMR în Parlament şi, ulterior, la guvernare. 

Teoretic, liderii PSD-PNL calculează că, oricât de slabă ar fi mobilizarea primarilor celor trei partide, Crin Antonescu va obţine garantat între 2,5 şi 3 milioane de voturi, suficient pentru a intra în finala prezidenţială. Apoi, în spatele său ar trebui să se încoloneze întreaga societate pro-europeană pentru a învinge candidatul suveranist.

Practic, competiţia dintre Crin Antonescu şi Nicuşor Dan ar putea fi mult mai strânsă, cu o condiţie: Elena Lasconi şi Nicuşor Dan să nu-şi împartă voturile. În USR s-au conturat două tabere: unii care susţin că Elena Lasconi a demonstrat că poate intra în finala prezidenţială şi alţii care sunt de părere că Nicuşor Dan are şanse mai mari decât Elena Lasconi să intre în turul doi, mai ales că PSD şi PNL vin cu un candidat comun. 

Nicuşor Dan nu se va retrage din cursa pentru Cotroceni

Nicuşor Dan a anunţat că nu se va retrage din competiţie indiferent de strategia USR. Însă o candidatură a Elenei Lasconi în paralel cu Nicuşor Dan ar duce la eterna divizare a dreptei, iar marele câştigător va fi Crin Antonescu, care va intra în finală cu un candidat suveranist. Mai precis, cu cine? 

Călin Georgescu îşi va depune din nou candidatura, însă şansele ca CCR să o accepte, după ce a anulat în primă fază alegerile prezidenţiale, sunt infime. Scenariul e valabil şi pentru Diana Şoşoacă, eliminată din cursă de CCR, în toamnă, pe motiv că ar fi un pericol pentru apartenenţa României la UE şi NATO. Potrivit unor surse politice, Anca Alexandrescu, gazda mai multor interviuri cu Călin Georgescu la postul Realitatea TV, ar fi luată în calcul în cursa pentru Cotroceni. “Anca Alexandrescu stă foarte bine în sondaje. Poate fi o variantă”, susţin surse din zona suveranistă. De asemenea, şi actorul Dan Puric este măsurat în sondaje. Iar George Simion, teoretic, ar putea intra în turul doi, dacă Diana Şoşoacă şi Călin Georgescu vor fi eliminaţi de CCR. 

Problema curentului naţionalist e divizarea voturilor. La fel ca partidele de dreapta, nici formaţiunile suveraniste nu reuşesc să ajungă la un candidat comun pentru prezidenţiale, deşi au existat negocieri incipiente. “Fiecare l-a numit pe celălalt trădător şi asta a fost tot”, susţin sursele citate. Un candidat comun al blocului suveranist ar avea şanse mari să intre de pe primul loc în finala prezidenţială, arată sondajele interne ale partidelor.

Curentul naţionalist

Iar o confruntare între candidatul pro-european şi candidatul suveranist va fi tranşată la o diferenţă foarte mică de voturi, potrivit surselor citate. De altfel, un sondaj IRES relevă că 48% dintre cei chestionaţi ar fi votat cu Călin Georgescu, iar 29% cu Elena Lasconi, dacă turul al doilea al alegerilor prezidenţiale nu ar fi fost anulat.

Rezultatul alegerilor prezidenţiale va influenţa şi soarta guvernului. O victorie a lui Crin Antonescu ar fi confirmarea că Executivul condus de Marcel Ciolacu va rămâne în funcţie, potrivit înţelegerii. Însă o victorie a lui Nicuşor Dan ar putea duce la formarea unui nou guvern, din care să facă parte şi USR - cu condiţia ca USR să renunţe la Elena Lasconi. De asemenea, un eventual succes al candidatului suveranist va duce la schimbarea radicală a vieţii politice: de la schimbarea majorităţii parlamentare până la repoziţionarea în politica externă.