CCR a respins sesizarea USR privind revocarea din funcţie a Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului

Curtea Constituţională a României a respins sesizarea făcută de USR cu privire la numirea lui Florin Cîţu în funcţia de şef al Senatului. La vremea depunerii sesizării, USR invoca faptul că un preşedinte al Camerei este numit pentru 4 ani, astfel că Anca Dragu nu putea fi schimbată.

• Filmul tragediei din Vâlcea, unde o şoferiţă de 23 de ani a plonjat cu maşina în râul Olt. DETALII la Observator 17:00
• Cum putem reduce dobânda unui credit. La ce să fim atenţi atunci când ne împrumutăm

CCR a respins sesizarea USR privind revocarea din funcţie a Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului, în urma ruperii coaliţiei de guvernare PNL-USR. Sesizarea a fost respinsă, astfel că revocarea Ancăi Dragu de la şefia Senatului este constituţională.

"Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România din Senat și a constatat că este constituțională Hotărârea Senatului nr.131/2021 pentru revocarea din funcția de președinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu", se arată în comunicat.

Anca Dragu a fost schimbată din funcţie, prin votul plenul Senatului, pe 23 noiembrie. Noua majoritate PNL-PSD-UDMR a votat revocarea acesteia din funcţie şi numirea luli Florin Cîţu în fruntea Senatului. 

USR a atacat la Curtea Constituţională înlocuirea Ancăi Dragu

USR a anunţat că a atacat la Curtea Constituţională hotărârea de revocare a Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului, invocând mai multe motive, printre care faptul că preşedintele Senatului este ales pe toată durata mandatului, respectiv 4 ani.

”Din nou, după ani de luptă împotriva PSD, acum suntem nevoiţi să ne apărăm instituţiile democraţiei române de asaltul hoţilor şi incompetenţilor. Coaliţia hoţiei a fost dispusă să treacă peste constituţie şi legi, totul pentru a-i asigura o sinecură lui Florin Cîţu”, a transmis USR la vremea respectivă.  

Liderul de grup al senatorilor USR, Radu Mihail, susţinea că nu poate fi schimbată arhitectura constituţională în funcţie de alianţe politice conjuncturale.  ”Monstruoasa coalitie a ajuns la capătul răbdării şi a lansat un ultim asalt împotriva revoluţiei bunei-guvernări: fără reforme, fără justiţie independentă, fără transparenţă în cheltuirea banului public”, a declarat Radu Mihaiu.  

Ce articole de neconstituţionalitate invoca USR

Formaţiunea USR invoca mai multe motive de neconstituţionalitate.  

”Dispoziţiile Hotărârii Senatului nr. 131 din 23 noiembrie 2021 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 23 noiembrie 2021, sunt neconstituţionale pentru motive decurgând din corelarea dispoziţiilor art. 64 din Constituţie cu articolele consacrate drepturilor politice şi suveranităţii naţionale. De asemenea, neconstituţionalitatea acesteia derivă din considerentele desprinse din interpretarea sistematică a textelor Constituţiei, referitoare la măsura revocării preşedintelui Senatului”, se arată în textul sesizării.  

”Având în vedere jurisprudenţa CCR, conform căreia noţiunea de configuraţie politică (...) nu poate fi înţeleasă decât prin raportare la data alegerilor, când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 36 şi 37 din Constituţie, se exprimă voinţa cetăţenilor, se concretizează exercitarea suveranităţii naţionale, iar prin această voinţă a cetăţenilor se conturează configuraţia politică a Camerelor, indiferent de alte acorduri ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleşi, considerăm că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale”, se mai arată în document.  

Potrivit USR, ”revocarea preşedintelui Senatului înainte de expirarea mandatului nu poate fi realizată în conformitate cu Constituţia republicată şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, decât la iniţiativa exclusivă a grupului parlamentar care a susţinut candidatura şi numai pentru abateri grave în exercitarea funcţiei”.  

”Schimbarea ulterioară a configuraţiei politice nu poate constitui un temei constituţional al revocării preşedintelui unei Camere parlamentare, deoarece o asemenea configuraţie politică nu rezultă din alegeri (...) ci constituie o majoritate parlamentară creată în afara criteriilor politice rezultate din vot”, se maia rată în document.  

Potrivit sesizării, ”revocarea trebuie să cuprindă criterii stricte, să nu se realizeze în mod arbitrar şi aleatoriu, ci cu respectarea dreptului la apărare al persoanei în cauză şi cu respectarea echilibrului între principiul majorităţii parlamentare şi principiul configuraţiei politice”. 

Ce spune Regulamentul Senatului

Conform articolului 24 din Regulamentul Senatului, preşedintele este ales pe durata mandatului Senatului, care este ales în mod normal pentru 4 ani. Aceasta ar fi mai degrabă o limită superioară de timp, întrucânt există un articol care vorbeşte despre posibilitatea revocării preşedintelui Senatului.

Art.29.- (1) Revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una dintre următoarele împrejurări:

• a) încalcă prevederile Constituţiei;
• b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului ori ale Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(2) Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

(3) Propunerea de revocare prevăzută la alin.(1) sau (2) se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune.

(4) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.(1) sau (2) şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.