CCR: Kovesi a încălcat autoritatea Parlamentului prin refuzul de a se prezenta în faţa comisiei, nu a dovedit loialitate faţă de valorile şi principiile consacrate de Constituţie
Curtea Constituţională (CCR) susţine în motivarea deciziei că aceasta a încălcat autoritatea Parlamentului prin refuzul de a se prezenta în faţa comisiei.
De Redactia Observator la 03.11.2017, 19:20
Curtea Constituţională (CCR) susţine în motivarea deciziei prin care o obligă pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi să se prezinte în faţa comisiei parlamentare de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009 că aceasta a încălcat autoritatea Parlamentului prin refuzul de a se prezenta în faţa comisiei şi nu a dovedit loialitate faţă de valorile şi principiile consacrate de Constituţie.
În schimb, trei dintre cei nouă judecători ai CCR, Livia Stanciu, Maya Teodoroiu şi Ştefan Minea, demonstrează contrariul şi spun că şefa DNA nu poate fi obligată să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare de anchetă.
”Curtea constată că, prin refuzul procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție de a se prezenta în fața Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial și de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, este încălcată autoritatea Parlamentului României, organ reprezentativ al poporului, şi este împiedicată desfăşurarea activităţii sale, sub aspectul îndeplinirii atribuțiilor de control prin intermediul comisiilor parlamentare”, se arată în motivarea CCR.
Cei cinci judecători care consideră acest lucru – Valer Dorneanu, Daniel Morar, Attila Varga, Marian Enache, Mona Pivniceru – îşi motivează decizia prin faptul că o persoană invitată în faţa unei comisii parlamentare de anchetă trebuie să dea dovadă de bună-credinţă şi să adopte ”un comportament activ, pozitiv”, în caz contrar atitudinea sa poate fi calificată drept potrivnică aflării adevărului şi poate constitui obiect de sesizare a organelor de urmărire penală.
Faptul că Laura Codruţa Kovesi a refuzat să se prezintă în faţa comisiei de anchetă privind prezidenţialele din 2009 a creat un blocaj în activitatea comisiei, mai susţin cei cinci judecători.
”În condițiile în care persoana invitată să participe la ședințele comisiei de anchetă este o persoană care reprezintă, în virtutea funcţiei sale de conducere, o autoritate publică care nu se află sub control parlamentar – Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în aplicarea principiului colaborării loiale între instituţiile/autorităţile statului, aceasta are obligaţia să ia parte la lucrările comisiei în toate cazurile şi indiferent de obiectul anchetei parlamentare”, mai arată aceştia.
”Prin conduita sa, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție nu numai că înlătură a priori orice colaborare loială cu autoritatea care exercită suveranitatea poporului – Parlamentul României, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public (participarea în seara zilei de 6 decembrie 2009, dată la care s-a desfășurat scrutinul național pentru alegerea Președintelui României, alături de alte persoane care dețineau funcții publice - directorul Serviciului Român de Informații, directorul adjunct al Serviciului Român de Informații și senatori, în locuința domnului senator Gabriel Oprea) care, dacă s-ar dovedi real, ar avea un impact major negativ în plan social, politic și juridic, prezervând, astfel, o stare de incertitudine cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate”, mai arată cei cinci judecători în motivarea deciziei lor.
Trei judecători constituţionali au votat însă împotriva obligării şefei DNA de a se prezenta în faţa comisiei parlamentare de anchetă, motivând că acest lucru încalcă jurisprudenţa CCR şi explicând o instituţie care i-ar pretinde unei persoane să facă declaraţii pe care nu le doreşte s-ar situa în afara exerciţiului competenţei sale legitime în raporturile cu persoana respectivă.
