Surse: Unificarea CASS cu impozitul pe venit, discutată în coaliţie

Miercuri se reiau negocierile în Parlament pe programul de guvernare, la care participă inclusiv USR, iar dupa-amiază se vor întâlni liderii la Guvern, au declarat surse din coaliţie pentru Observator. 

• Ce înseamnă pentru România că Fitch a înrăutăţit perspectiva economică. Statul se va împrumuta mai scump, cu dobânzi mai mari

PSD, PNL și UDMR au dat anunțat, marți seară, un program de guvernare comun, fără a menționa USR, deși Elena Lasconi a fost prezentă la negocieri. USR nu a vrut să semneze comunicatul în contextul în care liderii partidului au spus că reformele şi măsurile fiscale anuntaţe nu sunt complete şi că s-au mai făcut astfel de promisiuni şi în trecut. 

Cele trei partide au anunțat marţi seară principalele reforme din programul de guvernare: de la reforma administrației centrale, până la descentralizare în administrația locală și reducerea cheltuielilor bugetare. Una dintre reformele fiscale discutate în Coalitie, potrivit surselor Observator, a fost unificarea CASS (10%) cu impozitul pe venit (10%). Cota de 20% ar urma să se aplice pe tot brutul. Asta în condiţiile în care impozitul pe venit de 10% se aplică în prezent pe 65% din brut, după ce se scade CAS 25% şi CASS 10%. În paralel, coaliţia a anunţat aseară scăderea cu până la 5% a taxelor şi impozitelor pe salariile mici sau familiile cu mai mulţi copii.

Surse din coaliţie au spus că nici până nu s-a discutat cine va fi premier. Preşedintele PNL, Ilie Bolojan, a sugerat PSD să renunțe la Marcel Ciolacu și să propună un alt nume de premier. Liderul PNL a spus voalat că Marcel Ciolacu nu mai are credibilitatea și autoritatea pentru a conduce un nou guvern. Surse Observator spun că USR are aceeași poziție și consideră că PSD are dreptul să dea premierul, dar acesta să nu fie Ciolacu pentru că "nu mai are nicio legitimitate" să conducă Guvernul.

Măsurile prezentate de partidele care pot da viitorul Guvern*:

Reforma administrației centrale:

• În administrația centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 și numărul agențiilor cu cel puțin 25%;
• Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu dețină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
• Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%. Regula de maximum 2 secretari de stat/minister/maximum 3 la ministerele mari;
• Audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală, instituții regionale și companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
• Desființarea instituțiilor regionale începând cu 1 martie reprezintă un pas ferm către o administrație mai eficientă și mai aproape de cetățean. Această măsură are scopul de a reduce birocrația excesivă, de a elimina structurile paralele și de a crește transparența în gestionarea resurselor publice.
• Totodată, este nevoie de lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităților teritoriale și accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiții țintite în infrastructură, educație, sănătate și economie locală, pentru a crea oportunități concrete în comunitățile vulnerabile. Ne propunem să asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, să atragem investiții și să stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă șansa unui viitor prosper.

Debirocratizare, simplificare, dereglementare:

• Comasarea autorităților de reglementare din același domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
• Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncționale sau supra-birocratice;
• Digitalizarea și interconectarea bazelor de date de la nivelul administrațiilor publice centrale și locale;
• De la 1 iulie, instituțiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetățenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituții publice. Această măsură va elimina redundanțele birocratice, va simplifica accesul la servicii și va demonstra respect față de timpul și efortul cetățenilor.

Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale:

• Transfer de active, competențe și responsabilități de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
• Identificarea activelor instituțiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate și transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
• Transfer de competențe în teritoriu între instituțiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuțiilor cu asociațiile primarilor și președinților de Consilii Județene, competențele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarității.
• Finanțarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficiență și co-finanțare din partea autorităților locale.

Reforme privind reducerea cheltuielilor și a risipei banilor publici:

• Reașezarea bugetului conform noilor priorități de dezvoltare. Analiza eficienței cheltuielilor în marile sisteme publice.
• Raționalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achizițiilor centralizate. Mecanism de control pentru creșterile care depășesc 20% față de costurile medii ale instituțiilor publice.
• Prioritizarea proiectelor de investiții pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental și local. Eficientizarea sistemului de achiziții publice.
• Un nou statut al funcționarului public, care să cuprindă criterii de performanță, salarizare în funcție de criterii meritocratice.

Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară:

• Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României și PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 și menținerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
• Menținerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
• Reducerea taxelor si impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și al familiilor cu copii.
• Zero contribuție la asigurarea de sănătate CASS pentru studenții care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licență și masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
• Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
• Impozitarea progresivă a marilor averi.

Investiții:

• Peste 155 miliarde euro investiții publice în următorii 5 ani (120 miliarde euro in 4 ani). De exemplu, 8% din PIB investiții din buget și fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde lei, pentru investiții în școli, spitale, autostrăzi și cale ferată, agricultură și mediu).
• Cele mai mari investiții din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde euro investiții pentru a finaliza rețeaua de 2000 km de autostrăzi și drumuri expres și peste 2700 km de infrastructură feroviara.
• Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic și rural și dotarea celor 2600 cabinete.
• Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiții masive în irigații și stimuli pentru fabrici noi de procesare, susținerea depozitării și ambalarea produselor.
• Peste 6 miliarde euro investiții în sistemul de educație. Generalizarea Programului Masa Caldă în școlile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul școlar. 900 creșe și grădinițe construite. Dotări moderne pentru 9000 școli și 1200 microbuze electrice pentru transportul elevilor.
• Investiții în tineri. Peste 1 miliard euro în învățământul dual + reducerea fiscalității;
• Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creșterea producției industriale aici, în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat și garanții etc). Schema de sprijin pentru marea industrie (1 miliard euro, Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare și investiții în înaltă tehnologie, sprijin pentru industria materialelor de construcții, INVESTALIM etc)
• Implementăm un program amplu de dezvoltare care va viza 300 de orașe, cu o populație de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităților teritoriale, modernizarea infrastructurii locale și stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunități să devină mai atractive pentru investiții, locuire și dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea calității serviciilor publice și stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea rețelelor de transport, investiții verzi, tranziția digitală și dezvoltarea spațiilor comunitare, astfel încât aceste orașe să devină mai locuibile, competitive și sustenabile.

Pachet demografic - Sprijin pentru familiile cu copii:

• Facilități concrete pentru achiziționarea locuințelor, inclusiv programe de subvenționare și garanții pentru credite.
• Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent.
• Construirea a 100.000 de locuințe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluții accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere și cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică.
• Construirea de creșe va continua, pentru a sprijini familiile tinere și a oferi condiții moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educație pentru toți, asigurând acces echitabil la învățământ de calitate, indiferent de regiune sau situație socială, pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.

*Sursa: Comunicatul PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale