DECIZIE a CCR privind Legea care interzice CONDAMNAŢILOR penal să deţină funcţii în Guvern

Curtea Constituţională a amânat, din nou, până în 27 aprilie, luarea unei decizii în privinţa Legii 90/2001 care interzice persoanelor condamnate penal să deţină funcţii în Guvern.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Curtea Constituţională a amânat, din nou, până în 27 aprilie, luarea unei decizii în privinţa Legii 90/2001 care interzice persoanelor condamnate penal să deţină funcţii în Guvern.

Curtea Constituţională a dezbătut, marţi, sesizarea făcută de Avocatul Poporului la articolul 2 din Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii în Guvern. Sesizarea a fost făcută la începutul lunii ianuarie de Victor Ciorbea, la o zi după ce guvernul Grindeanu a depus jurământul la Palatul Cotroceni.

Curtea Constituţională a dezbătut pe 7 martie sesizarea depusă de Avocatul Poporului şi a amânat pentru 21 martie pronunţarea deciziei. Pe 21 martie, CCR a anunţat o nouă amânare, pentru 4 aprilie.

Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, că a trimis la Curtea Constituţională sesizarea în privinţa Legii 90/2001 care prevede că pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate.

Curtea Constituţională a fost sesizată în legătură cu articolul 2 din Legea 90/2001, care prevede: ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)”.

Ulterior, Avocatul Poporului a precizat, într-un comunicat, că ”prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.