Fondatorii "Politica la minut", despre ascensiunea extremismului în România: "S-a format un cartel politic, reacţia automat este anti-sistem"

Care sunt efectele pe plan extern şi nu numai ale deciziei CCR. Vlad Adamescu şi Răzvan Petri, vocile generaţiei tinere şi fondatorii platformei politicalaminut ne vor lămuri.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

R: Creşterea extremei drepte nu este ceva nou în Europa şi la noi vedem acelaşi lucru, la parlamentare e clar. Dar voturile pentru Călin Georgescu ce reflectă, tot această creştere a extremei drepte sau e altceva aici?

Noi încercăm să explicăm că extremismul vine pe un fond de neglijare al unor probleme foarte importante din societate, multe probleme socio-economice, există o parte a României care nu s-a dezvoltat în ritm cu marile oraşe, o parte care nu s-a dezvoltat în ritm cu restul Europei, avem inegalităţi imense. UE ne-a dat, dar nu ne bagă şi în sac. E responsabilitatea autorităţilor naţională să distribuie cât de cât egal şi să ridice localităţile lăsate în urmă. Am creat foarte multe frustrări în societate şi aceste frustrări au fost accentuate de criză, de poli-criză cum i se spune, de pandemie, război, criza energetică, economică, inflaţie, toate acestea le-au ameninţat modul de viaţă şi oamenii aceştia s-au săturat de clasa politică care după ce ani de zile nu i-a băgat în seamă, i-a mai adus şi în crize multiple. 

În România am văzut cum s-a format un cartel politic între principalele mari partide care au exclus orice fel de competiţie prin subvenţii foarte mari şi nu e un eufemism, este o teorie de ştiinţe politice care spune că în momentul în care se formează un astfel de cartel şi în România s-au îndeplinit toate condiţiile, reacţia automat este anti-sistem. Poate să ia mai multe "arome": anti pro-europeană, anti-sistem sceptică suveranistă. Din reacţia anti-sistem au beneficiat mai mult la alegerile din 2024 la cele prezidenţiale dar şi parlamentare anti-sistem suveranist. 

R: Noi vedem consecinţele unei clase politice cu nişte măsuri şi ale întregilor guvernări?

Nu putem zice că-l puteam prezice pe Călin Georgescu, dar puteam prezice reacţia la clasa politică şi la aceste inegalităţi.  

R: Avem în administraţie instrumente anti-cartel?

Nu prea avem pentru că este un fenomen care aparte organic, nu prea avem un poliţist politic care să spună nu ai voie să te cartelizezi. Cum apare, Guvernul ajuns la guvernare schimbă legile în mod democratic ca să beneficieze ele de legi. România are cele mai mari subvenţii pentru partide din politica europeană. În nicio literatură nu există soluţii clare pentru că atât timp cât se fac prin metode democratice, putem să rezolvăm doar la vot aceste lucruri, dar este greu. 

R: Ce este CCR, ce rol are în democraţie, ce a făcut acum?

Curtea ar trebui să fie acest poliţist de care vorbeam mai devreme pentru că este garantul democraţiei. Teoretic trebuie să fie sesizată, ea asigură echilibrului puterilor în stat. Nu face parte din puterea judecătorească, nu este o Curtea obişnuită, este în afara acestor ramuri şi teoretic ar trebuie să asigure echilibrul, problema intervine atunci când CCR nu se autolimitează pentru că puterea ei este atât de mare şi poate interpreta Constituţia în moduri diverse şi care îşi încalcă propria jurisprudenţă adică îşi încalcă propriile decizii, lumea începe să nu mai aibă putere în acest organsism, care e format din 9 persoane. Problema este cum explici oamenilor care au votat cu candidatul extremist, 2 milioane de oameni care au votat cu el, plus un milion care au votat cu cealaltă candidată, cum explici lucrul acesta unor oameni care văd că votul lor nu contează. 

R: Cele mai rele lucruri s-au întâmplat prin vot liber: cred că cel mai uşor exemplu este felul în care Hitler a ajuns să conducă Germania: prin vot liber, la 5 martie 1933. Acelea au şi fost ultimele alegeri libere din Germania înă la Al doilea Război Mondial. În cazul Călin Georgescu ar fi putut fi acelaşi lucru sau votul de la noi e de altă factură?

În Germania pre-nazistă, înainte de instaurarea regimului nazist s-a ajuns prin vot, dar nu prin unul corect, în sensul în care au fost intimdări, ameninţări, dar nu putem să comparăm influenţa TikTok-ului cu violenţa de atunci. E important să ne uităm la ce a făcut Curtea şi la ideea de influenţa a Rusiei pentru că practic acolo este ameninţarea la siguranţa naţională. În momentul în care CCR intervine în procesul electoral şi-l anulezi ori interzici cuiva să candideze, tu intri într-o zonă sensibilă, pentru că standardul este mai înalt când vine vorba de lucruri mult mai fundamentale pentru democraţie ca alegerile. 

Puteţi urmări interviul integral mai jos: