Guvernul a trimis Comisiei Europene un plan de taxe care contrazice promisiunile făcute de Marcel Ciolacu
Una spun şi alta fac! Public, guvernanţii, aflaţi în campanie electorală, exclud orice majorări de taxe şi impozite de la anul. Premierul Ciolacu a avut chiar o ieşire nervoasă. Spune că-şi va face tatuaj pe mână cu mesajul că nu cresc taxele ca să înţelegem o dată. Şeful Guvernului e contrazis, însă, chiar de documentul asumat tot de Guvern, în faţa Bruxelles-ului. Acolo scrie negru pe alb: autorităţile pregătesc o reformă fiscală de amploare.
De Florentina Lazăr la 28.10.2024, 19:10
"Nu se măreşte TVA-ul. Mă tatuez pe mână, nu se măreşte TVA-ul. Nu creşte nicio cotă unică", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României. Doar că documentul de peste 120 de pagini elaborat de Guvern şi trimis Comisiei Europene prevede "revizuirea" principalelor impozite şi taxe în 2025: cotele TVA, impozitul pe salarii, impozitul pe profit, accize şi taxe locale. Planul nu detaliază măsurile, dar experţii fiscali avertizează: viaţa va fi mai scumpă de la anul.
Creșterea impozitului pe venit la 16%
O măsura care ne va afecta pe toţi ar fi creșterea impozitului pe venit de la 10 la 16%. Un angajat care primește acum 6.000 lei brut, de exemplu, ar putea încasa cu peste 230 lei mai puțin. Şi majorarea TVA ar avea un impact major. Creşterea cotei de la 19 la 21%, aşa cum estimează specialiştii, înseamnă preţuri mai mari pentru majoritatea bunurilor şi serviciilor.
În plus, un milion de români care lucrează în IT, agricultură şi industria alimentară ar putea avea venituri mai mici. Statul va elimina facilităţile fiscale pe care le au salariaţii din aceste domenii.
În primul trimestru din 2025, Banca Mondială va propune mai multe scenarii de reformă fiscală, din care viitorul Guvern va alege. Măsurile vor fi implementate începând cu luna aprilie şi vor aduce în plus la bugetul de stat venituri de peste 20 de miliarde de lei.
Măsuri de austeritate în planul fiscal
Planul fiscal prevede şi austeritatea la stat în următorii ani. Cheltuielile cu personalul din administraţia publică scad de la 9,3% din PIB anul acesta, la 8,3% din PIB în 2031.
"În traducere liberă, ne spune că se va face o reorganizare pe termen lung, cumva concedieri în zona publică, fie prin desfiinţarea unor agenţii, fie să vedem noul Guvern câte Ministere îşi asumă", a explicat Horaţiu Raicu, secretar general Blocul Naţional Sindical.
În următorii 7 ani, salariile bugetarilor vor avea creşteri moderate, conform planului. La stat vor fi introduşi indicatori de performanţă, iar sporurile vor fi plafonate la 20%.
"Polonia e mult mai eficientă decât România. Polonia are 40 de milioane de cetăţeni şi 800.000 de angajaţi la stat. Noi avem nici 20 de milioane şi 1.200.000. Noi ar trebui să avem 500.000", spune Gabriel Biriș, expert fiscal.
Costurile instituțiilor publice vor fi monitorizate, iar creșterile de peste 20% vor fi atent controlate. Și companiile de stat vor avea bugete limitate. Statul român se va împrumuta într-un ritm record în următorii ani. Datoria publică va trece de pragul de 60% din PIB din 2027 şi până în 2031.
