Klaus Iohannis atrage atenţia Guvernului asupra faptului că Legea salarizării este în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii

Preşedintele Iohannis a atenţionat Guvernul că efectele noii legislaţii privind salarizarea arată că legea se află în contradicţie cu principiile egalităţii

• Când scăpăm de vortexul polar şi ninsori. Jumătate din ţară, paralizată de zăpezi

Preşedintele Klaus Iohannis a atenţionat Guvernul, în întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, asupra faptului că, după primele trei luni de aplicare, efectele noii legislaţii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice arată că legea se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii de la care a emanat, în condiţiile în care s-a intervenit cu excepţii punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anulează inclusiv caracterul unitar al intenţiei legislative.

Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, întâlnirea cu premierul şi ministrul Muncii a avut loc la solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis de a discuta, la finalul primului trimestru, efectele aplicării legislaţiei privind salarizarea din sistemul bugetar din perspectiva principiilor şi angajamentelor în materie de politică salarială asumate anul trecut de coaliţia PSD-ALDE.

Întâlnirea a durat aproximativ o oră.

”Preşedintele României a atenţionat Guvernul că, după primele 3 luni de aplicare, efectele noii legislaţii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice arată că Legea se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi predictibilităţii de la care a emanat, în condiţiile în care s-a intervenit cu excepţii punctuale pentru diferite categorii de personal, ceea ce anulează inclusiv caracterul unitar al intenţiei legislative”, precizează sursa citată.

Prim-ministrul i-a prezentat preşedintelui situaţia salarială, oferind asigurări de stabilitate în privinţa resurselor financiare necesare aplicării Legii salarizării şi a majorărilor salariale asumate până în prezent. La rândul său, ministrul Muncii a detaliat principiile care au stat la baza actualului cadru de salarizare, făcând referire la grila salarială care îşi va produce pe deplin efectele din 2022. Totodată, a fost exprimată poziţia Guvernului de a menţine cadrul salarial instituit prin Legea 153/2017, se arată în comunicat.

Şeful statului a precizat că ”suprapunerea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu modificarea Codului Fiscal prin OUG 79/2017 a condus la diminuări salariale pentru unele categorii de personal, atât la nivel central, cât şi local, consecinţe negative pe care Guvernul nu le-a prevăzut”. 

”Deşi au fost promise majorări de 25% ale salariilor începând cu 1 ianuarie 2018, aceste creşteri au fost de fapt anulate prin artificiul fiscal al mutării contribuţiilor sociale în sarcina angajaţilor. Remedierea acestor deficienţe a impus adoptarea de către Guvern a unor  ordonanţe care au adus modificări Legii 153, cum ar fi OUG 62/2017 şi OUG 91/2017. Prin excepţiile intervenite de la regulile aplicării etapizate, în contradicţie cu principiul sustenabilităţii enunţat de Legea 153, cadrul salarial actual se îndepărtează de exigenţele remunerării muncii prestate şi ajunge să valorifice mai degrabă apartenenţa personalului la o instituţie sau alta”, se subliniază în comunicat.

În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a atras atenţia că situaţia salarială este în continuă modificare, fiind departe de a satisface principiile şi criteriile de stabilitate asumate iniţial, precum şi promisiunile electorale ale coaliţiei PSD-ALDE. Preşedintele a evidenţiat că trebuie evitat acest carusel al modificărilor salariale şi al impredictibilităţii, altfel Legea 153 va deveni curând o altă formă fără fond, dată fiind amendarea continuă a acesteia prin ordonanţe care nu doar că nu rezolvă, dar şi creează noi probleme.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că nu se mai poate vorbi de predictibilitate în mecanismul de stabilire a drepturilor salariale, atât timp cât apar diverse noi amendamente pentru diferite categorii de personal, care introduc discriminări salariale şi încurajează solicitări similare şi din partea altor categorii de personal, cu preţul unor riscuri privind încadrarea în ţintele bugetare asumate de către Guvern.

În legătură cu creşterile mult aşteptate ale salariilor medicilor, dar şi ale personalului din educaţie, măsuri care rezolvă doar parţial problemele de fond din aceste domenii, Klaus Iohannis a menţionat că asemenea creşteri salariale trebuie însoţite de garanţii pentru viitor, astfel încât aceste priorităţi de politică salarială să îşi atingă obiectivele de performanţă asumate.

De asemenea, şeful statului a subliniat că, pe fondul unor politici fiscal-bugetare imprudente şi necorelate cu dinamica economică de ansamblu, există riscul ca puterea de cumpărare a românilor să scadă în continuare. Transferul contribuţiilor sociale în sarcina fiscală a angajatului şi reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10% a condus, până în prezent, la o creştere modică a salariilor nete, de aproximativ 5%, în medie, la nivelul sistemului bugetar. Însă şi această mică majorare a salariilor nete este anulată de intensificarea inflaţiei, care a ajuns la 4,7% în februarie 2018.

În acest sens, preşedintele Iohannis a solicitat Guvernului prudenţă în abordarea politicilor economice, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea nivelului de trai al cetăţenilor.