Judecătorul Mircea Aron şi procurorul Luminiţa Palade, singurii candidaţi la conducerea CSM

Judecătorul Mircea Aron şi procurorul Luminiţa Palade, singurii candidaţi la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte CSM, vor corectitudine şi transparenţă în procedurile de numiri la conducerile PICCJ, DNA şi ICCJ, consolidarea Inspecţiei Judiciare şi întărirea integrităţii sistemului judiciar.

• Scenarii după renumărarea voturilor de la prezidenţiale. Ce se întâmplă dacă se schimbă clasamentul voturilor

 Judecătorul Mircea Aron şi procurorul Luminiţa Palade, singurii candidaţi la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte CSM, vor corectitudine şi transparenţă în procedurile de numiri la conducerile PICCJ, DNA şi ICCJ, consolidarea Inspecţiei Judiciare şi întărirea integrităţii sistemului judiciar.

Alegerile au loc în şedinţa de miercuri a plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în condiţiile în care mandatele de un an ale preşedintelui Marius Tudose şi vicepreşedintelui Bogdan Gabor se încheie.

Judecătorul Mircea Aron este membru al CSM din 2011 şi magistrat din 1981, iar procurorul Luminiţa Palade are o vechime de doi ani în Consiliu şi este magistrat din 1994.

Cei doi candidaţi îşi vor prezenta, pe rând, proiectele de management în faţa membrilor plenului CSM, acestea fiind publicate pe site-ul Consiliului.

Judecătorul Mircea Aron arată, în proiectul de management, că în 2016 CSM va trebui să gestioneze în cele mai bune condiţii de transparenţă şi corectitudine procedurile de numiri în funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

"Având în vedere că în anul 2016 vor fi făcute numiri noi în funcţiile de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie deoarece expiră mandatul de conducere al persoanelor investite (preşedinte, vicepreşedinţi), dar şi faptul ca în acest an vor fi derulate examene de promovare în funcţii de execuţie la această instanţă, Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să gestioneze în cele mai bune condiţii de transparenţă şi corectitudine aceste proceduri, astfel încât numirile şi promovările să fie în concordanţă cu capacităţile profesionale ale candidaţilor. (...) În acelaşi sens, vor trebui gestionate propunerile de numiri în funcţie de conducere ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie", arată magistratul în proiect.

Potrivit lui Mircea Aron, şi alegerile viitorilor membri ai CSM vor necesita un efort deosebit din partea Consiliului, de corectitudinea acestora depinzând buna funcţionare a Consiliul Superior al Magistraturii în viitor.

De asemenea, Aron este de părere că ministrul Justiţiei "are toate argumentele să promoveze în Parlament" propunerile de modificare a legilor justiţiei, elaborate de CSM.

"Plenul CSM a constatat că nevoile sistemului s-au modificat în cei 11 ani de la elaborarea şi aplicarea legilor justiţiei (...). După consultarea repetată a sistemului în vederea găsirii celor mai eficiente soluţii legislative ce-i pot îmbunătăţi activitatea, plenul Consiliului a considerat necesară modificarea prevederilor privind evaluarea, promovarea în sistem, numirea în funcţii de conducere, rezolvarea situaţiilor în care magistraţii ajung în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia (…) Consider că ministrul Justiţiei are toate argumentele să promoveze în Parlament aceste noi propuneri", se mai arată în proiectul de management al judecătorului Aron.

O altă propunere care a stat în atenţia membrilor Consiliului este aplicarea din 2017 a dispoziţiei potrivit căreia atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la bugetul instanţelor să fie preluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Independenţa financiară ar reprezenta o garanţie reală a independenţei instanţelor, în acord cu principiile statului de drept. Direcţia de specialitate a CSM poate face un inventar al celor câteva zeci de acte normative ce ar trebui modificate şi, împreună cu specialişti din Ministerul Justiţiei şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-ar putea face propuneri concrete în acest sens. Este primul grup de lucru pe care îl propun în acest proiect, dacă nu există o opoziţie motivată din partea celor două instituţii", a precizat Mircea Aron.

De asemenea, candidatul la funcţia de preşedinte al CSM menţionează că se impune, printr-o comunicare mai intensă cu comisiile juridice ale Parlamentului, împreună cu Ministerul Justiţiei, să fie deblocate modificările articolelor din Codul de procedură penală şi Codul Penal determinate de deciziile de neconstituţionalitate ale Curţii Constituţionale.

Totodată, Aron propune ca, odată cu introducerea criteriilor de calitate în evaluarea instanţelor, CSM să facă, împreună cu Ministerul Justiţiei, şi o analiză de eficienţă financiară comparativă, bazată pe cheltuieli la un număr fix de dosare, "de natură a-i releva legiuitorului necesitatea raţionalizării instanţelor".

Judecătorul este de părere şi că s-a dovedit eficientă activitatea organizării pe grupuri de lucru în CSM şi că această modalitate trebuie continuată.

"Consider necesar ca în anul 2016 să constituim un grup de lucru pentru modificarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, care conţine dispoziţii ce trebuie clarificate, potrivit unor opinii ale magistraţilor. Personal, apreciez că acest cod poate suferi modificări şi în sensul unor mai bune definiri a obligaţiilor deontologice ale magistraţilor. În Grupul de lucru privind eficienţa activităţii instanţelor va trebui să finalizăm etapa ce priveşte implementarea unor indici de calitate şi standardizarea hotărârilor judecătoreşti", se mai arată în document.

În opinia judecătorului, trebuie finalizată activitatea grupului de lucru care elaborează Manualul de management judiciar, instrument important în procedura examenelor de numiri în funcţii de conducere, în care managementul să fie tratat cu aplicaţie la sistemul judiciar, şi continuată activitatea grupului de lucru privind impactul noilor coduri.

Potrivit judecătorului, o componentă importantă a activităţii CSM va rămâne cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi cu celelalte instituţii europene, inclusiv ENJC- Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare.

Procurorul Luminiţa Palade susţine în proiectul de management că se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi de execuţie.

"În anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat Ministerului Justiţiei propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 în ceea ce priveşte evaluarea şi promovarea magistraţilor. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Întrucât procesul de modificare legislativă este de lungă durată şi impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraţilor în funcţii de conducere şi funcţii de execuţie", se arată în proiectul de management al Luminiţei Palade.

Procurorul este de părere că apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale a magistraţilor constituie un reper fundamental al activităţii CSM.

"În ultimii ani s-au înregistrat progrese în activitatea Inspecţiei Judiciare, de cercetare cu celeritate a cererilor de acest tip. Intervenţia rapidă a Consiliului Superior al Magistraturii în apărarea independenţei magistraţilor este limitată, în efectele sale, de lipsa unor pârghii reale în reducerea acestui fenomen de atac asupra magistraţilor", se arată în documentul citat.

În opinia procurorului Luminiţa Palade, consolidarea Inspecţiei Judiciare reprezintă o "prioritate zero" a CSM şi trebuie sprijintă în ocuparea în condiţii de transparenţă şi egalitate de şase a posturilor de inspector vacante.

"Dialogul constant între Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Parlamentul României, urmărirea şi implicarea în procesul legislativ, prin desemnarea unor reprezentanţi în comisiile juridice, rectificarea unor neconcordanţe în procesul de tehnică legislativă sunt tot atâtea mijloace prin care Consiliul, în calitate de consultant, poate contribui la stabilitatea cadrului legislativ, fără a fi necesare modificări succesive ale codurilor", se mai arată în proiectul de management al Luminiţei Palade.

Printre priorităţile candidatului pentru funcţia de vicepreşedinte se mai numără şi consolidarea CSM, a Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri, întărirea integrităţii sistemului judiciar, calitatea şi transparenţa actului de justiţie.

Judecătorul Mircea Aron (63 de ani) este membru al CSM din 2011 şi magistrat din 1981. De-a lungul carierei sale, el a fost procuror la Procuratura Curtea de Argeş, Procuratura Sectorului 2 Bucureşti, la Procuratura Generală, iar din 1990 până în 1992 a fost procuror militar la Direcţia Parchetului Militar din Procuratura Generală. Din 1992 până în 1998, Aron a fost judecător la Curtea Supremă - Secţia Militară, între 1998-2001 a fost secretar general adjunct al CSM, iar în perioada 2001- 2002, membru al Consiliului. Potrivit CV-ului său, judecătorul a activat în iunie- decembrie 2004 la Curtea de Apel Bucureşti, iar în 1998-iunie 2004 şi decembrie 2004 - 6 ianuarie 2011 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul Luminiţa Palade (47 de ani) este membru în CSM din 2013. Ea a intrat în magistratură în 1994 şi a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, Parchetul Tribunalului Bucureşti şi Parchetul Curţii de Apel Bucureşti. Magistratul a fost, în perioada octombrie 2007- aprilie 2009, inspector în cadrul Serviciului inspecţiei judiciare pentru procurori al Inspecţiei Judiciare şi mai până în decembrie 2009, inspector în cadrul Corpului de Control al Ministrului Justiţiei. De asemenea, în perioada ianuarie 2010 - iunie 2013, Luminiţa Palade a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Sursa: mediafax.ro