Klaus Iohannis: Reanalizarea legilor justiției nu mai poate fi amânată. Îmi exprim speranța că vor fi corectate intervențiile legislative controversate din ultimii ani

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri la prezentarea raportului de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2020, că reanalizarea şi corectarea legilor justiţiei nu mai poate fi amânată.

• "N-am mai putut să salvez nimic. Totul a rămas acolo. O viaţă am muncit". Flăcări violente lângă Mănăstirea Voroneţ. Două familii şi-au pierdut agoniseala într-o clipă

Şeful statului a mai spus că „reformele atât de aşteptate şi necesare sistemului de justiţie din România se pot realiza prin asumare, curaj, viziune şi profesionalism”.

”Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră la prezentarea publică a raportului de activitate al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru anul 2020, un eveniment care am încredere că va deveni o tradiție instituțională, în spiritul deschiderii sistemului judiciar față de societate.

Anul 2020 a fost un an al rezilienței nu doar pentru sistemul de justiție, ci și pentru întregul aparat statal, supus unui test fără precedent. Traversăm, încă, o criză globală care și-a pus amprenta asupra tuturor domeniilor de activitate, inclusiv asupra modului de funcționare a marilor sisteme publice.

Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus un răspuns imediat și urgent inclusiv din partea sistemului judiciar. A fost nevoie astfel de idei, de soluții noi și de adoptarea unor măsuri, ori de instituirea unor practici cu totul inovatoare, care, la rândul lor, au scos în evidență faptul că unele aspecte considerate până atunci „obișnuite” ori „tradiționale” în funcționarea instanțelor de judecată ar trebui regândite.

Dincolo de dificultățile reale și inerente, în această perioadă de pandemie au fost accelerate procesele de digitalizare, s-au eficientizat diferite proceduri și, cel mai important, justițiabilii și-au putut exercita drepturile chiar într-un context extrem de complicat, cel al restricțiilor impuse de riscurile epidemiologice. Acestea sunt, în definitiv, câștiguri pentru profesioniștii dreptului, dar, mai ales, sunt câștiguri pentru cetățeni.

În efortul de creare și promovare a diferitelor instrumente informatice care să îmbunătățească accesul la justiție, să simplifice și să accelereze procedurile judiciare transfrontaliere și să reducă atât costurile, cât și sarcinile administrative, s-au intensificat discuțiile pe aceste subiecte și la nivelul Uniunii Europene. Toate aceste demersuri vizează garantarea dreptului la un proces echitabil și a liberului acces la justiție pentru toți cetățenii, inclusiv pentru grupurile defavorizate sau persoanele vulnerabile.

În mod evident, și în România este imperios să se accelereze reformele necesare sistemului judiciar. Cu precădere digitalizarea și asigurarea infrastructurii aferente vor îmbunătăți comunicarea și schimbul de documente între toate părțile implicate în actul de justiție.

În anul 2020, cetățenii și-au exprimat fără echivoc, prin vot, opțiunea pentru reforme și consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea legilor justiției nu mai poate fi amânată. Am încredere că, în perioada următoare, cadrul care reglementează activitatea justiției din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta, sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanții profesiilor implicate în actul de justiție, ci și reprezentanți ai mediului universitar sau profesioniști din domeniul drepturilor omului.

Îmi exprim speranța că, în urma acestui dialog, vor fi corectate intervențiile legislative controversate din ultimii ani și vor fi adoptate soluții adaptate noilor realități juridice și sociale. Acest proces este și ocazia de a valorifica recomandările organismelor europene și de a pune în acord soluțiile legislative declarate neconstituționale cu jurisprudența instanței constituționale.

Corectarea legislației și asigurarea unui cadru predictibil de funcționare nu sunt singurele demersuri de care sistemul de justiție are nevoie. Echilibrarea repartizării resurselor umane și, implicit, a volumului de activitate, modernizarea infrastructurii instanțelor, crearea unei culturi a dialogului și a colaborării între actorii sistemului judiciar sunt doar câteva aspecte care necesită atenția factorilor decizionali.

Prin rolul său consacrat la nivel constituțional, Înalta Curte de Casație și Justiție are posibilitatea, dar și responsabilitatea de a fi un motor al unor reforme care nu mai pot întârzia în sistemul judiciar. Creșterea calității actului de justiție, aplicarea unitară a legii, soluționarea dosarelor în termene rezonabile rămân deziderate actuale. O abordare proactivă în folosirea mecanismelor procedurale de care Înalta Curte de Casație și Justiție dispune pentru realizarea unei practici unitare este de natură să asigure cetățenii că legea este egală pentru toți și aplicată echitabil de către toate instanțele de judecată.

Judecătorii sunt cei care induc la nivelul oricărei societăți democratice un profund sentiment de dreptate în rândul membrilor săi. Judecătorii sancționează abuzul de putere și mențin un echilibru între interesele divergente care apar inevitabil în comunitățile noastre.

Fiecare decizie justă, în care legea este aplicată în litera și, mai ales, în spiritul său, contribuie la interiorizarea acestor principii, la receptarea lor în viața societății. Independența justiției este și trebuie să rămână un principiu de la care nimeni să nu se abată.

Reformele atât de așteptate și necesare sistemului de justiție din România se pot realiza prin asumare, curaj, viziune și profesionalism din partea tuturor celor chemați, prin prisma competențelor lor, să îmbunătățească procedurile, mijloacele și condițiile în care oamenii își caută dreptatea.

Îmi doresc ca dialogul constructiv dintre toți actorii relevanți să devină o practică curentă și să constituie fundamentul pe care se construiește o viziune pe termen lung de creștere a calității actului de justiție.”