Klaus Iohannis, singurul fără mască, alături de parlamentarii japonezi. La întâlnirea cu Împăratul Naruhito a purtat

Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit la Tokyo, în prima zi a vizitei oficiale în Japonia, cu liderii Dietei japoneze. În cadrul întâlnirii, şeful statului a fost singurul care nu a purtat mască. Deşi în Japonia, măştile nu mai sunt obligatorii, purtarea lor a devenit un obicei de zi cu zi, decizia fiind lăsată la latitudinea cetăţenilor. Chiar înainte de pandemia de COVID-19 în 2020, numeroşi japonezi purtau măşti atunci când erau răciţi sau pentru a se feri de virusuri pe timpul iernii.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

În Japonia, măştile sunt omniprezente în locurile publice şi sunt purtate frecvent şi în exterior, deşi guvernul japonez a anunţat că nu mai sunt necesare în aer liber atunci când locurile nu sunt aglomerate. Totodată, Guvernul Japoniei anunţat că va relaxa şi mai mult măsurile anti-Covid privind purtarea măştilor, începând din 13 martie.

Klaus Iohannis a fost singurul care nu a purtat masca de protecţie în cadrul întâlnirii cu delegaţia niponă din partea Camerei Consilierilor. În schimb, potrivit pozelor postate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, ceilalţi oficiali români, inclusiv ministrul de Externe Bogdan Aurescu şi ministrul Dezvoltării Cseke Attila au purtat mască sanitară. În schimb, în timpul întâlnirii cu Împăratul Naruhito, preşedintele Iohannis a purtat mască de protecţie.

Iohannis, mini-turneu asiatic

După întâlnirea cu preşedinţii Dietei japoneze, Klaus Iohannis a fost primit de Împăratul Naruhito şi a discutat cu premierul nipon privind instituirea Parteneriatului strategic dintre cele două ţări.

Instituirea Parteneriatului strategic cu Japonia va marca avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel şi trecerea la o etapă superioară de valorificare a potenţialului bilateral, în baza valorilor şi principiilor împărtăşite de cele două ţări, pe trei dimensiuni-cheie: politica externă şi dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică şi în domeniul asistenţei pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, ştiinţei şi tehnologiei, inovării, cercetării şi dezvoltării.