Lovitură pentru Călin Popescu Tăriceanu. Ce a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Magistraţii instanţei supreme au decis, vineri, că judecarea dosarului în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului poate începe pe fond, după ce au respins ca nefondată contestaţia preşedintelui Senatului.

• Prima reacție a lui Trump după războiul comercial care a lovit economia globală: "Cred că merge foarte bine. Țara va exploda"

Magistraţii instanţei supreme au decis, vineri, că judecarea dosarului în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului poate începe pe fond, după ce au respins ca nefondată contestaţia preşedintelui Senatului.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, vineri, contestaţia depusă de Călin Popescu Tăriceanu la decizia de începere a judecării pe fond a dosarului său.

"Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton împotriva încheierii nr. 1050 din data de 28 noiembrie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală, în dosarul nr. 2553/1/2016/a1. Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat", se arată în decizia instanţei. Hotărârea ICCJ este definitivă.

Preşedintele Senatului a fost, miercuri dimineaţă, la instanţa supremă însoţit de avocaţi şi nu a dorit să facă nicio declaraţie înainte de începerea şedinţei de judecată.

După şedinţa de judecată, care a fost cu uşile închise, Călin Popescu Tăriceanu a plecat refuzând să spună ce argumente a adus în faţa judecătorilor în cazul cererii sale şi dacă aceştia au rămas în pronunţare.

Tăriceanu a stat la instanţa supremă aproximativ o oră şi jumătate.

Preşedintele Senatului a anunţat marţi că va merge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a participa la procesul său, precizând că nu ştie dacă o să poată să termine până la ora la care Parlamentul dezbate şi votează moţiunea de cenzură împotriva Guvernului.

În 28 noiembrie 2016, instanţa a respins cererile şi excepţiile formulate de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi a decis că judecarea pe fond a dosarului în care este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului poate începe.

Decizia a fost contestată de Tăriceanu şi a fost judecată miercuri de instanţa supremă. Pronunţarea a fost, însă, amânată pentru vineri.

În 6 iulie 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu pentru infracţiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, în legătură cu declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale a României în anul 2000, acesta fiind acuzat de mărturie mincinoasă.

news.ro