Primele măsuri de austeritate propuse de guvernul Orban

Concedieri masive printre bugetari, îngheţarea veniturilor pentru demnitari şi interzicerea cumulării pensiei cu salariul. Sunt măsuri de austeritate pe care Guvernul vrea să le ia pentru a face faţă cheltuielilor anul viitor. Afectaţi sunt medici, profesori sau artişti.

• Reacţia ministrului Apărării după ce o nouă dronă a intrat în spaţiul aerian al României: "Nu există niciun pericol. Încercăm să asigurăm un climat de normalitate"

Concedieri masive printre bugetari, îngheţarea veniturilor pentru demnitari şi interzicerea cumulării pensiei cu salariul. Sunt măsuri de austeritate pe care Guvernul vrea să le ia pentru a face faţă cheltuielilor anul viitor. Afectaţi sunt medici, profesori sau artişti. Propunerile au stârnit o undă de şoc pe scena politică. Parlamentul a votat în urmă cu puţin timp moţiunea depusă de PSD împotriva şefului de la Finanţe.

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor: Lucrurile se fac pe etape. Prima etapă a fost reducerea de la 24 la 16 ministere. Urmează etapa a doua unde fiecare ministru îşi va redimensiona propriul aparat. Nu căutăm o cifră

Este anunţul care dă fiori reci salariaţilor de la stat. Ministrul Finanţelor nu spune şi câţi oameni vor fi disponibilizaţi. 

În prezent, România are peste 1,2 milioane de angajaţi la stat. În adminstraţia locală sunt 784 de mii de salariaţi, iar în aparatul central vorbim de încă 441 de mii. Premierul a anunţat că, în ultimii doi ani, 60 de mii de bugetari ar fi fost angajaţi pe uşa din dos, aşa că acum sunt vizaţi. 

Potrivit unor surse, de la Ministerul Dezvoltării - care are o mie de angajaţi - 255 vor fi concediaţi. Adică un sfert. Iar la Ministerul Econonomiei, Energiei şi Mediului de afaceri, din cei peste 1600 de angajaţi, 300 ar putea pleca acasă. Adică unul din cinci. Surse din interiorul Ministerului Transporturilor spun că şi de aici, din cei 600 de salariaţi, 100 de angajaţi ar putea fi concediaţi. 

Guvernul speră să mai obţină bani în plus la buget şi prin îngheţarea salariilor demnitarilor. 

Potrivit actualei legislații, veniturile lor se stabilesc în funcţie de salariul minim pe economie înmulţit cu un coeficient. 

De exemplu, venitul lui Klaus Iohannis este de 12 ori salariul minim pe economie, în timp ce coeficientul pentru miniştri este de 10,5. 

După îngheţare, în ianuarie, când salariul minim va creşte cu 7,2 procente, ceea ce înseamnă 150 de lei brut, demnitarii nu vor beneficia de majorări. În acest scenariu, şeful statului pierde aproape 1800 de lei. 

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor: Am anunţat măsurile toate. Inclusiv cea de îngheţare a indemnizaţiei. Este o măsură pe care Guvernul şi-o asumă. Mergem mai departe

A treia măsură pe care Guvernul vrea să o ia a fost anunţată de ministrul Muncii pe Facebook. 

"Lucrez la un proiect de lege pentru interzicerea cumului pensiei cu salariul din sistemul public. Celor apți de muncă nu le interzice nimeni dreptul la muncă. Li se cere să opteze între salariul la stat și pensie. Propunerea va ține cont de situația celor cu pensii mici, chiar sub salariul minim brut", a fost mesajul transmis de Violeta Alexandru, ministrul Muncii.

Adrian Câciu, analist economic: Dacă se interzice cumulul pensiei cu salariul ar fi o economie de un miliard de lei. Adica 0,08% din PIB, ceea ce e foarte puţin. Nu e o economie foarte mare

Printre cei vizaţi de această masură sunt profesorii care, în medie, au o pensie cuprinsă între 2000 şi 3000 de lei. Cei care continuă să predea mai obţin în jur de 2500 de lei lunar. 

Viorica Alexandrescu, director Colegiul Naţional Ion Creangă: Nu pot să îmi imaginez că o şcoală unde sunt două, trei catedre libere nu pot fi date cuiva. De aceea cred că legea va fi nuanţată 

Afectaţi ar putea şi medicii ori artiştii. 

Alexandru Arşinel, actor: Nu văd de ce un om care are dreptul la pensie şi de el este nevoie undeva să nu îi recunoşti dreptul la muncă! Sunt foarte mulţi doctori care dincolo de leafă şi pensie salvează vieţi 

PNL mai anunţă că pensiile speciale vor fi modificate. Şi doar militarii şi magistraţii vor mai beneficia de ele. Celelalte pensii cât şi salariul minim vor creşte anul viitor, chiar dacă la buget există o gaură de peste 21 de miliarde de lei. 

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor: Guvernul PSD a ştiut de la începutul anului că fără măsuri suplimentare vor ajunge la un deficit de 4 la sută la sfârşitul anului. Şi ce au făcut? Au ascuns această informaţie şi au minţit în Parlamentul României 

Cîţu spune că ar putea face public un document care arată că fosta guvernare nu avea intenţia să aplice noua lege a pensiilor. Replica fostului ministru al Finanţelor a venit pe Facebook. 

"Această tentativă de șantaj și aceaste amenințări penibile nu fac decât să trădeze faptul că Vasile Cîțu este o marionetă. Întrebarea este cine trage sforile?", a transmis Eugen Teodorovici.

În această seară, Parlamentul a votat cu scandal moţiunea depusă de PSD împotriva lui Florin Cîţu. Asta nu înseamnă însă demitererea ministrului.