Tudorel Toader, la comisia SIPA din Parlament: 'Am fost avertizat că există o bombă cu ceas. Pe cine întrebai despre arhivă, parcă îi dădeai foc'

Tudorel Toader a declarat în faţa comisiei de anchetă privind arhiva SIPA că a fost avertizat când a fost numit la minister există o bombă cu ceas care ticăie.

• Ce spune Elena Lasconi despre o colaborare cu PSD și un guvern de uniune națională: "Este posibil un dialog. Trebuie să așteptăm rezultatul alegerilor parlamentare"

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat joi, în faţa comisiei de anchetă privind arhiva SIPA că a fost avertizat când a fost numit în funcţie că la minister există o bombă cu ceas care ticăie şi că ea se numeşte arhiva SIPA.

Toader a mai spus că în arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justiţiei sunt mai multe tipuri de documente: cărţi de muncă ale funcţionarilor cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), documente privind viaţa privată, acte care ţin de Arhivele Naţionale şi înscrisuri clasificate secret de serviciu.

"Când am venit la MJ cineva îmi spunea, printre altele, nu din minister, o persoanã publicã cunoscutã, îmi spunea urmãtorul lucru, într-o discuţie absolut informalã: <<Vedeţi cã la MJ existã o bombã care ticãie şi faţã de care trebuie sã aveţi grijã. Se numeşte arhiva SIPA>>. Ce am constatat: Faptul cã pe cine pe cine întrebai (...) despre arhiva SIPA parcã îi dãdeai foc (...) Sunt încã angajaţi în MJ care au fãcut parte din comisiile acelea care au avut acces în arhiva SIPA la un moment dat. ”, a spus Tudorel Toader în faţa membrilor din comisia parlamentară de anchetă privind arhiva SIPA.

Toader a spus că şi-a făcut o imagine despre arhivă ”cât de cât apropiată” de adevărul accesibil lui şi a decis să nu tacă la fel ca predecesorii săi, sperând că pe durata mandatului nu va ieşi în spaţiul public problematica SIPA.

”Acolo, eu am intrat în arhivă, şi nu pot să spun că ştiu ce este acolo, aşa, dar cam ştiu despre ce este vorba. Acolo, se prezuma dinainte, erau documente care nu îşi găseau locul. Cărţile de muncă ale funcţionarilor cu statut special din ANP, o absolută nedreptate, pentru că oamenii ăia care au muncit nu puteau să îşi dovedească grupa, gradaţia, vechimea şi celelalte, să-şi ia şi ei dreptul la pensie, un drept cât se poate de legitim, pentru că nu aveau acces la Arhivă. Dar bună parte am văzut teancuri-teancuri de cărţi de muncă. Bună parte erau acolo şi e nedrept, până la urmă, nu? (...) Dar să le ai fizic în spatele unui lacăt, unui sigiliu şi să spui: nu pot să ţi le dau pentru că sunt acolo şi nu am voie, cred că e cel puţin nefiresc, ca să nu spun că e profund nedrept”, a descris Tudorel Toader prima categorie de documente găsite în arhiva SIPA.

Ministrul Justiţiei a mai spus că în arhivă a descoperit şi informaţii care privesc viaţa privată.

”Acele documente, sigur, respectând acest drept fundamental, s-a stabilit prin HG că nu le facem publice, dar că titularul, cel la care se referă respectivele informaţii, are acces să le vadă, mai în glumă, mai în serios, poate chiar are şansa să-şi aducă aminte ce a făcut, poate a mai uitat din ce a făcut, şi atunci revede şi rememorează”, a explicat ministrul.

Tudorel Toader a spus că o a treia categorie de informaţii găsite în arhiva SIPA sunt cele care ţin de Arhivele Naţionale.

”Documentele acelea nu trebuie să stea acolo, ci să fie trimise la Arhiva Naţională. După aceea, pot fi secrete de stat. Şi ele, sigur, pot fi transferate la Arhiva SRI-ului sau ţinute într-o arhivă a Ministerului Justiţiei”, a spus el.

O ultimă categorie de documente despre care Tudorel Toader a spus că le-a găsit în arhiva fostului serviciu secret al Ministerului Justiţiei, sunt cele care pot avea caracterul clasificat în secret de serviciu.

”Acelea, ministrul Justiţiei, pe principiul simetriei cine face, ăla desface, ministrul Justiţiei, dacă el le-a secretizat la nivelul secret de serviciu, văzând conţinutul, el poate să le desecretizeze şi, ce vede acolo, iar se împarte pe categorii. Că poate fi o informaţie vizând comiterea unei infracţiuni, şi atunci are obligaţia să sesizeze procurorul. Poate fi o informaţie vizând viaţa personală, şi atunci îl lasă pe el să-şi rememoreze secvenţe din viaţa privată, în orice caz, după trei luni de zile, cele privind viaţa privată, urmează potrivit HG în vigoare, să fie distruse”, a mai spus Toader. 

Sursa: News.ro