Ordonanțele privind GRAŢIEREA și modificarea Codului penal NU au fost programate pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri
Proiectele de ordonanțe de urgență privind grațierea și modificarea Codului penal nu au fost programate pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri, informează Ministerul Justiției.
De Redactia Observator la 18.01.2017, 16:33
Proiectele de ordonanțe de urgență privind grațierea și modificarea Codului penal nu au fost programate pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri, informează Ministerul Justiției.
"Proiectele de acte normative aflate în discuție, respectiv Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură penală și Ordonanța de Urgență pentru grațierea unor pedepse, au fost elaborate de Ministerul Justiției și transmise tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru avizare și/sau transmiterea de puncte de vedere, urmând ca după parcurgerea acestei etape să fie supuse aprobării Executivului. Cele două acte normative nu au fost programate pe ordinea de zi a ședinței de Guvern din data de 18 ianuarie 2017", se precizează în comunicat.
Redactarea celor două proiecte a fost determinată de supraaglomerarea penitenciarelor și de necesitatea implementării în legislație a unor decizii ale Curții Constituționale, potrivit aceleiaşi surse.
"Pentru o corectă informare a opiniei publice, reamintim că supra-aglomerarea penitenciarelor și condițiile inumane de detenție sunt o problemă majoră a României. Lipsa unor măsuri imediate, dar și a unui plan pe termen mediu, conduce deja la plata unor despăgubiri considerabile către persoanele condamnate, despăgubiri impuse prin decizii ale Curții Europene, dar și la o foarte posibilă emitere a unei Decizii Pilot. Totodată, reamintim că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, iar nepunerea lor în aplicare conduce la lipsa de previzibilitate și calitate a normelor penale aflate în vigoare", se menționează în comunicat.
Potrivit comunicatului, ministrul Justiției, Florin Iordache, își reafirmă deschiderea către dialog pe toate subiectele cu impact asupra sistemului judiciar și respinge categoric afirmațiile potrivit cărora procesul legislativ ar fi lipsit de transparență.
