Parlamentul a votat demiterea lui Toni Greblă din fruntea AEP. Cine ar urma să-l înlocuiască

Plenul reunit al Parlamentului a votat vineri revocarea lui Toni Greblă din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente, la propunerea președintelui Camerei Deputaților, Ciprian Șerban, după ce Greblă a pierdut sprijinul coaliției de guvernare. Interimatul ar urma să fie preluat de vicepreședintele AEP din partea UDMR, Zsombor Vajda. 

• Gruparea de mercenari de elită a lui Horaţiu Potra era pregătită tactic să creeze haos. Interceptări: "Trebuie mers peste ei și dat foc"

UPDATE: Plenul reunit al Parlamentului a decis revocarea lui Toni Greblă din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente. Din totalul de 394 de parlamentari prezenţi, 264 au votat pentru, 56 au votat împotrivă, iar 71 s-au abţinut.

UPDATE: Toni Greblă, preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, a primit aviz din partea comisiilor juridice de adoptare a cererii privind revocarea din funcţie.

Decizia a fost luată în Parlament cu 39 de voturi pentru, 4 împotrivă şi o abţinere. 

Toni Greblă respinge acuzaţiile şi spune că nu l-a întâlnit niciodată pe Călin Georgescu

În şedinţa comisiilor juridice ale Parlamentului, Toni Greblă a respins acuzaţiile care i se aduc pentru revocarea sa din funcţie, declarând că nu i se pare normal să fie judecat de reprezentanţii formaţiunilor politice pe care le verifică. A spus în faţa jurnaliştilor şi că nu l-a întâlnit niciodată pe Călin Georgescu, nici măcar întâmplător. "Probabil este şi în legatură cu activităţile de control pe care le desfăşoară activitatea electorala în ceea ce priveşte veniturile şi cheltuielile din campaniile electorale. Cu acel candidat nu m-am întâlnit niciodată în viaţa mea, nu am avut niciodată nicio discuţie, nu am avut absolut nimic de aface cu acesta, de când mă ştiu eu şi până astăzi. V-am spus că ancheta acolo e la Parchet deja şi la ANAF. Eu am primit documente că a cheltuit 0 lei", a declarat Toni Greblă, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente.

Decizia de revocare a fost stabilită în ultima ședință a coaliției din această săptămână, iar solicitarea a fost transmisă Parlamentului sub semnătura președintelui Camerei Deputaților.

Preşedintele Comisiei juridice de la Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă, a declarat pentru Agerpres că la şedinţă a fost invitat şi Toni Greblă. "Domnul Greblă a fost invitat la şedinţa celor două comisii reunite pentru că este dreptul dumnealui să îşi spună punctul de vedere. Raportul va intra în şedinţa de plen comun de vineri", a precizat Ciucă.

Motivele invocate pentru revocarea lui Toni Greblă

Printre motivele de revocare se află episodul stabilirii indemnizaţiei, cu nerespectarea legii, faptul că a mutat sediul Biroului Electoral Central, noul contract afectând bugetul Autorității Electorale Permanente dar şi faptul că Toni Greblă, prin declaraţiile publice şi acţiunile din ultima perioadă, a dat dovadă de o conduită incompatibilă cu funcţia deţinută, aducând atingere imaginii şi prestigiului AEP. "Propunem revocarea domnului Toni Grebla, preşedintele Autoritatii Electorale Permanente numit prin Hotararea Parlamentului nr. 7 din 28 martie 2023", se arată în memorandumul semnat de preşedintele Camerei, Ciprian Şerban.

În document se arată faptul că Curtea de Conturi a constatat că, la două zile după numirea sa, în martie 2023, Greblă şi-a stabilit indemnizaţia în baza salariului minim brut de 3.000 lei, în timp ce indemnizaţiile erau plafonate la 2.080 lei. "Această eroare a dus la plăţi necuvenite de 118.830 lei pentru anii 2023-2024, afectând cheltuielile de personal ale AEP", spune Ciprian Şerban.

Un alt motiv pentru revocarea lui Toni Greblă este relocarea Biroului Electoral Central în 2024, printr-un nou contract de sediu, deşi exista unul valabil, decizie care a generat costuri suplimentare pentru bugetul Autorității Electorale Permanente. Toni Greblă este acuzat că, prin declaraţiile publice şi acţiunile din ultima perioadă, a dat dovadă de o conduită incompatibilă cu funcţia deţinută, aducând atingere imaginii şi prestigiului AEP.

Ce spune legea

Conform Legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, preşedintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor.

Mandatul preşedintelui AEP este de 8 ani şi încetează la expirare sau prin demisie sau revocare. "Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit", se mai arată în lege.

Toni Greblă deţine funcţia de epreşedinte AEP din martie 2023, anterior fiind prefect al Capitalei. El a fost şi judecător la Curtea Constituţională, din 2013, până în februarie 2015, când a demisionat, fiind acuzat de fapte de corupţie, în 2019 fiind achitat definitiv.