Premierul Cîțu anunță o posibilă modificare a legii care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă plătesc prejudiciul

Premierul Florin Cîțu a anunțat, miercuri, că a cerut o evaluare a legii care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă plătesc prejudiciul. ”Se lucrează la inițiaivă legislativă pe această temă”, a declarat șeful Guvernului. 

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

”Am cerut și o evaluare, deocamdată nu putem face evaluare decât legislativă. Am cerut să văd dacă se poate face ceva, cum poate fi modificată, primesc evaluarea și o vom prezenta în coaliție. Reducerea evaziunii fiscale este o prioritate, conformarea voluntară a crescut în România. Lucrurile merg îndirecția bună.

Pe acest proiect am cerut o evaluare. Este consilierul meu, domnul Bogdan Dima. Vom face în prezentare în coaliție. Știu foarte bine că deja sunt parlamentari PNL care s-au aplecat asupra proiectului și vor veni cu modificări. Se lucrează la inițiativă legislativă pe această temă”, a declarat premierul Florin Cîțu.

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care evazioniştii scapă doar cu amendă dacă achită integral prejudiciul

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 31 martie, actul normativ privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, informează Administraţia Prezidenţială. Proiectul de lege iniţiat de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu prevede că inculpaţii pentru fapte evaziune fiscală de până la 100.000 de euro, nu mai execută pedeapsa cu închisoare dacă achită integral prejudiciul, ci doar plătesc o amendă.

De asemenea, „dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte”.

Pe 15 decembrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, propunerea legislativă, iar două zile mai târziu ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea proiectului de lege.

Pe 4 ianuarie au fost depuse alte două sesizări la CCR de către Guvern şi Avocatul Poporului, însă pe 17 februarie, Curtea a respins obiecţiile de neconstituţionalitate.

 „Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor trei sesizări cu acelaşi obiect formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite, de Guvernul României şi de Avocatul Poporului) şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile Legii privind modificarea şi completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale”, arată CCR într-un comunicat de presă. 

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 10 din Legea 241/2005, în sensul instituirii unor măsuri care au ca scop facilitarea recuperării prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunilor, precum şi evitarea efectuării de cheltuieli cu detenţia condamnatului.

Astfel, la art. 8, alin. (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: „Art.8. - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, ori compensări datorate bugetului general consolidat”, potrivit raportului favorabil cu amendamente admise al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.

„(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amendă asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin (1)”, mai arată sursa menţionată.

De asemenea, constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, sau cu amenda, următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale: 

• „a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
• b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile sau în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
• c) evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale sau evidenţierea altor operaţiuni fictive;
• d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor;
• e) executarea de evidenţe contabile duble, folosind înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; 
• f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă sau declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
• g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală”, potrivit raportului Comisiei juridice.

Totodată, la art. 10, alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda”, conform sursei citate.

Au mai fost introduce două noi alineate la articolul 10 care arată că „în cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare”.