Preşedintele Iohannis, despre regiunea Mării Negre: "Trebuie depăşite animozităţile istorice"

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, luni, un mesaj cu ocazia organizării unei dezbateri asupra securităţii în regiunea Mării Negre, afirmând că zona este în continuare una conflictuală, întâlnindu-se culturi şi obiective diferite, însă acest pilon trebuie diminuat şi în acelaşi timp fructificat mai bine potenţialul economic, acesta fiind şi obiectivul României.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, luni, un mesaj cu ocazia organizării unei dezbateri asupra securităţii în regiunea Mării Negre, afirmând că zona este în continuare una conflictuală, întâlnindu-se culturi şi obiective diferite, însă acest pilon trebuie diminuat şi în acelaşi timp fructificat mai bine potenţialul economic, acesta fiind şi obiectivul României.

"Sub influenţa evenimentelor politice şi militare din ultimii ani, această zonă a devenit un loc de întâlnire a diferitelor sfere de influenţă, situându-se la intersecţia unor graniţe geopolitice şi geo-economice sensibile. (...) Devine cu atât mai necesară o dezbatere ale cărei rezultate să contribuie la diminuarea caracterului conflictual al regiunii şi, totodată, la o mai bună fructificare a remarcabilului potenţial al Mării Negre", a spus Iohannis, într-un mesaj transmis cu ocazia deschiderii lucrărilor programului "Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”.

Şeful statului a subliniat că zona reprezintă un "mozaic" de state, naţionalităţi, etnici, tradiţii, valori culturale şi religioase, ceea ce contribuie la instabilitatea din zonă, şi datorată faptului că statele "nu se află deloc în etape similare ale procesului de tranziţie către democraţie şi economia de piaţă".

"Este un tablou complicat, iar stadiile diferite de dezvoltare ale ţărilor din zonă s-ar putea reflecta negativ asupra capacităţii acestora de a coopera", a spus preşedintele, menţionând printre cauze şi conflictele îngheţate din Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria şi Nagorno-Karabah, situaţia de pe teritoriul Ucrainei.

Preşedintele a afirmat că trebuie luată în calcul şi dimensiunea economică a regiunii, care este poarta de intrare pentru petrolul şi gazul transportat dinspre Asia Centrală şi Caucaz către Europa. "Securitatea infrastructurii energetice din acest sector devine, prin urmare, critică pentru securitatea energetică a Europei", a spus el.

Iohannis a vorbit şi despre interesele Federaţiei Ruse în zonă, în condiţiile în care "Moscova mizează pe menţinerea dominaţiei sale politice, economico-energetice şi militare în acest areal".

"Cu toţii ne dorim ca zona Mării Negre să rămână un spaţiu stabil şi predictibil, însă atingerea acestui deziderat necesită depăşirea unui mare obstacol: toţi participanţii la acest mare joc de strategie la Marea Neagră ar trebui să considere regiunea mai degrabă o zonă de convergenţă a obiectivelor, şi mai puţin o graniţă care desparte interesele divergente", a spus preşedintele.

El a afirmat că trebuie depăşite "animozităţile istorice" şi identificate interesele comune, acestea fiind şi obiective ale României.

"România a susţinut constant necesitatea unei cooperări regionale puternice şi a exprimat disponibilitatea de a lucra cu toţi partenerii interesaţi de dezvoltarea zonei Mării Negre. România reprezintă, la acest moment, un pol de stabilitate, în contextul unor evoluţii regionale şi internaţionale îngrijorătoare. Ţara noastră a demonstrat că este un partener de încredere şi poate contribui la asigurarea securităţii regionale pe multiple planuri - politic, diplomatic, militar – şi că este pregătită să facă faţă provocărilor de securitate", a mai spus preşedintele.

Sursa: News.ro