Procesul lui Marian Oprișan, în pronunțare la Curtea de Apel Cluj

Curtea de Apel Cluj urmează să se pronunțe, marți, în procesul în care președintele Consiliului Județean (CJ) Vrancea, Marian Oprișan, este acuzat de fapte de corupție, după ce DNA a formulat apel împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat

• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Curtea de Apel Cluj urmează să se pronunțe, marți, în procesul în care președintele Consiliului Județean (CJ) Vrancea, Marian Oprișan, este acuzat de fapte de corupție, după ce DNA a formulat apel împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat

Pe 6 februarie 2015, Marian Oprișan a fost achitat de o instanță a Judecătoriei Cluj-Napoca în dosarul "Căprioara", în care a fost acuzat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) de abuz în serviciu și de fals și uz de fals, dar DNA a formulat apel.

În iunie 2006, procurorii anticorupție au dispus trimiterea în judecată a lui Oprișan pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals și uz de fals. Procurorii DNA l-au învinuit pe președintele CJ Vrancea pentru cheltuirea în mod nelegal a 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale, dar și pentru modul cum s-a achiziționat Complexul Turistic "Căprioara".

În rechizitoriu se arată că mai multe drumuri comunale au fost pietruite fără ca acest lucru să fie necesar, unele dintre lucrări au fost executate în mod fictiv sau incomplet, deși banii au fost plătiți de către CJ Vrancea în avans. Potrivit procurorilor DNA, Marian Oprișan a negociat și achiziționat, fără hotărârea necesară a CJ și fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic "Căprioara", în jurul căruia deținea, împreună cu membrii familiei, opt hectare de teren. Pentru această achiziție, Marian Oprișan ar fi alocat ilegal 17 miliarde lei vechi din fondurile publice ale CJ Vrancea. În plus, acesta ar fi întocmit și înaintat Guvernului o adresă falsă prin care a solicitat și obținut trei miliarde lei vechi din fondul de rezervă al Executivului, dar pretextele invocate în adresă erau false, iar banii ar fi fost utilizați tot pentru achiziția complexului.

DNA a reținut, la momentul trimiterii în judecată, un prejudiciu de 1,5 milioane euro în dauna Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului (MTCT), alți circa 600.000 euro în dauna Consiliului Județean Vrancea și aproape 75.000 euro pagubă la bugetul Guvernului.