România Educată, proiectul președintelui Iohannis, tot la nivel de discurs după 5 ani

Cinci ani de la demararea proiectului "România Educată", multe discursuri, multe promisiuni, puţine realizări. Din nou, preşedintele şi-a adus aminte astăzi de proiectul său. La dezbatere, şeful statului a vorbit despre lipsa unei educații de calitate ceea ce reprezintă o ameninţare pentru dezvoltarea României.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Cinci ani de la demararea proiectului "România Educată", multe discursuri, multe promisiuni, puţine realizări. Din nou, preşedintele şi-a adus aminte astăzi de proiectul său. La dezbatere, şeful statului a vorbit despre lipsa unei educații de calitate ceea ce reprezintă o ameninţare pentru dezvoltarea României. Dincolo de aceste cuvinte, profesorii şi părinţii nu văd schimbări concrete.

De cinci ani, preşedintele tot vorbeşte despre România Educată.

Klaus Iohannis, 29 ianuarie 2020 - Proiectul România Educată avansează şi întră într-o nouă etapă. Educația este unul dintre pilonii pe care îi consider fundamentali pentru dezvoltarea țării pe termen lung

Avem doar hârtii şi promisiuni. Şi, din când în când, discuţii. Cum a fost şi cea de astăzi, când Klaus Iohannis a anunțat lansarea în dezbatere publică a patru documente din acelaşi vechi proiect "​România educată"​.

Cele patru domenii analizate se referă la cariera didactică, managementul școlar, echitatea și educația timpurie. Pe parcursului acestui an sunt însă programate doar patru evenimente în cadrul programului. Unul luna viitoare, celalalte în martie şi aprilie.

Iulian Cristache, Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți - Miza educației devine una solidă în campanie electorală. După ce se termină această campanie electorală această miza pur și simplu dispare. Vorbim de copiii noștri, de viitorii acestei țări, chiar nu înțeleg de ce nu se dorește să se investească sumele necesare

Între România educată, promisă de preşedinte, şi România reală este o discrepanţă uriaşă

În continuare, mulţi elevi învaţă în condiţii greu de imaginat, în unităţi de învăţământ care stau să cadă, înghesuiţi în săli de curs neechipate corespunzător, fără încălzire, fără pază şi cu toaleta în curte.

În acest moment, peste 1.000 de unităţi de învăţământ au toaleta în curte. În această şcoală din Iaşi, de pildă, copiii se spală pe mâini în ligheane, cu apă rece, pentru că toaleta modernă promisă în urmă cu 30 de ani nu este gata nici acum.

Copiii se tem pe, bună dreptate, pentru că grupurile sanitare arată deplorabil.

Gigel Vitel, director de școală gimnazială - Se promite așteptăm și așteptăm și iar asteptam. Mediul rural merită condiții și nu le au, nu le au

În astfel de condiţii n-ar trebui să ne mai mire rezultatele dezastruoase de la examene.

Iulian Cristache, Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți - Ai noștri copii nu știu sa pună în practica ce învața la școală. Se pune accent pe învățat mecanic, nu organic. Nu pe practică.

Aproape jumătate dintre elevii români, analfabeți funcționali

De altfel evaluarea internaţională, după teste PISA, arată că aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeţi funcţional: adică ştiu să citească şi să facă operaţii simple de aritmetică, dar nu sunt capabili să aplice în viaţa reală aceste cunoştinţe.

În ultimii cinci ani, România a avut zece miniştri ai educaţiei. Fiecare cu propria viziune. Şi cu propriile promisiuni.

Monica Anisie, ministrul Educației - Ne dorim să oferim tinerei generații oportunități de învățare în școli în care să se asigure un spațiu educațional adecvat, un mediu educațional sigur, în care fiecare copil și fiecare tânăr să aibă șanse egale de succes

Până atunci însă ne mai lovim de o realitate: cheltuielile României cu educaţia sunt cele mai mici din întrega Uniunea Europeană.