Radu Câmpeanu a MURIT! Închis de comunişti la 25 de ani, emigrează în Franţa la 51 de ani şi revine în ţară la 67 de ani pentru a reînfiinţa PNL

Radu Câmpeanu a MURIT. Radu Câmpeanu provenea dintr-o familie de liberali, a fost lider al Tineretului Liberal, iar la 25 de ani a fost condamnat de regimul comunist la închisoare, de unde a ieşit nouă ani mai târziu. În 1973 a reuşit să plece în Franţa, revenind în ţară în 1990, după Revoluţie, pentru a reînfiinţa Partidul Naţional Liberal. El este cel care a candidat la Preşedinţie împotriva lui Ion Iliescu la primele alegeri libere. Ulterior, a lansat ideea unei candidaturi a Regelui Mihai.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Radu Câmpeanu a MURIT. Radu Câmpeanu provenea dintr-o familie de liberali, a fost lider al Tineretului Liberal, iar la 25 de ani a fost condamnat de regimul comunist la închisoare, de unde a ieşit nouă ani mai târziu. În 1973 a reuşit să plece în Franţa, revenind în ţară în 1990, după Revoluţie, pentru a reînfiinţa Partidul Naţional Liberal. El este cel care a candidat la Preşedinţie împotriva lui Ion Iliescu la primele alegeri libere. Ulterior, a lansat ideea unei candidaturi a Regelui Mihai.

Câmpeanu s-a născut pe 28 februarie 1922, în Bucureşti, într-o familie de liberali. Tatăl său, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect PNL în Dâmboviţa.

Din poziţia de preşedintele organizaţiei de tineret a PNL a coordonat o mare manifestaţie anticomunistă, în 8 noiembrie 1945.

În 1947 a fost închis pentru nouă ani, la eliberare lucrând în construcţii, deşi era absolvent de Drept şi de Ştiinţe Economice. Ajutat de familie,

în 1973 obţine azil politic în Franţa, unde, cinci ani mai târziu, a fondat Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România de la Paris, dar şi Consiliul Naţional Român, alături de alţi români refugiaţi.

Câmpeanu s-a întors în România pe 5 ianuarie 1990, moment în care a reînfiinţat Partidul Naţional Liberal. Din martie 1990 a devenit preşedintele PNL, iar la primele alegeri libere din 20 mai 1990 a candidat la Preşedinţia României, alături de Ion Iliescu şi Ion Raţiu.

Câmpeanu a obţinut 10% din voturile valabil exprimate şi a fost ales senator de Bucureşti şi vicepreşedinte al Senatului.

În perioada februarie – mai 1990 a fost vicepreşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională.

În iulie 1992, Câmpeanu a anunţat că îl sprijină pe Regele Mihai să candideze la Preşedinţia României, însă fostul suveran a refuzat categoric această idee. Înainte de alegerile parlamentare din 1992 a pledat pentru ieşirea PNL din CDR, iar partidul a ratat intrarea în Parlament, obţinând un scor sub 3%.

În 1993 a pierdut şefia partidului în favoarea lui Mircea Ionescu-Quintus, la Congresul PNL de la Braşov. Cu toate acestea, a fost ales vicepreşedinte al PNL, dar în urma contestării eşuate în instanţă a noii conduceri a partidului a fost retras din funcţie.

Instanţa a recunoscut totuşi înfiinţarea unui nou partid liberal, PNL-Câmpeanu. În noiembrie 1996 va candida din nou la preşedinţia României, din partea Alianţei Naţional Liberal Ecologiste , obţinând însă doar 0,35% din voturi.

După acest moment, PNL-Câmpeanu începe discuţiile pentru fuziunea cu PNL condus de Mircea Ionescu-Quintus, tratative care se vor prelungi mai mulţi ani.

La Congresul PNL din septembrie 2003 este adoptată decizia comasării prin absorbţie a PNL-Câmpeanu, acesta fiind radiat astfeldin registrul partidelor politice.

Cu ocazia alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, fostul lider al PNL a fost ales senator de Bucureşti pe listele Alianţei DA, PNL-PD. În 2008, la finalul mandatului, Câmpeanu a anunţat că nu va mai candida din nou în alegeri, precizând că doreşte să-şi scrie memoriile.

Radu Câmpeanu a fost distins cu Ordinul Naţional ''Serviciu Credincios'' în grad de Cavaler, conferit de preşedintele Ion Iliescu în decembrie 2002.