Statutul USR: O persoană NU POATE fi lider mai mult de zece ani! Ce alte prevederi propun USR-iştii

Statutul USR, votat vineri la Cluj-Napoca, după 12 ore de dezbateri în prima zi a congresului partidului, prevede că un lider al fomaţiunii – preşedintele partidului, preşedinte de filială judeţeană sau membru în Biroul Naţional – nu poate deţine respectiva funcţie mai mult de zece ani. De asemenea, în statut se prevede posibilitatea organizării de referendumuri interne pentru teme mai sensibile sau pentru desemnarea candidaţilor la alegerile europarlamentare, precum şi posibilitatea de a vota electronbic, de la distanţă, potrivit News.ro

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Statutul USR, votat vineri la Cluj-Napoca, după 12 ore de dezbateri în prima zi a congresului partidului, prevede că un lider al fomaţiunii – preşedintele partidului, preşedinte de filială judeţeană sau membru în Biroul Naţional – nu poate deţine respectiva funcţie mai mult de zece ani. De asemenea, în statut se prevede posibilitatea organizării de referendumuri interne pentru teme mai sensibile sau pentru desemnarea candidaţilor la alegerile europarlamentare, precum şi posibilitatea de a vota electronbic, de la distanţă, potrivit News.ro

Cei 270 de delegaţi prezenţi la congresul USR de la Cluj-Napoca au votat vineri, după 12 ore de dezbateri, noul statut al fomaţiunii. Potrivit acestuia, organele de conducere, arbitraj şi control ale USR la nivel naţional sunt: Congresul, Comitetul Politic, Biroul Naţional, preşedintele, vicepreşedinţii, Comisia Naţională de Arbitraj şi Comisia Naţională de cenzori.

Comitetul politic al USR este structura colegială de conducere care coordonează activitatea politică a partidului între congrese, se întruneşte de două ori pe an şi este format din membrii Biroului Naţional, parlamentarii şi europarlamentarii USR, preşedinţii filialelor judeţene şi cei ai sectoarelor Capitalei, precum şi liderii de grup ai consilierilor locali ai partidului.

La rândul său, Biroul Naţional este organismul executiv al USR, şi este compus din 21 de membri, printre care preşedintele partidului, cei şapte vicepreşedinţi şi 14 membri simpli, aleşi pentru un mandat de patru ani.

Statutul USR prevede că preşedintele partidului, membrii Biroului Naţional, precum şi liderii filialelor judeţene nu pot deţine respectivele funcţii pe o perioadă mai mare de zece ani, la calculul acestui termen luându-se în considerare atât anii consecutivi, cât şi cei neconsecutivi în care a deţinut funcţia.

O instituţie nou introdusă în statut este cea a referendumului intern. ”Pentru fundamentarea deciziilor cu impact pe termen mediu şi lung, Biroul Naţional, este obligat să organizeze consultarea membrilor USR prin votul consultativ al acestora prin intermediul unei platforme IT colaborative”, se arată la articolul 54 al statutului. Referendumul intern este declanşat la iniţiativa preşedintelui partidului, a Comitetului politic, la solicitarea unei treimi din organizaţiile judeţene ale partidului sau la cererea unui număr de minimum 200 de membri la fiecare 2000 de membri USR. Una dintre temele pe care se va organiza obligatoriu referendum intern va fi stabilirea candidaţilor USR la alegerile europarlamentare. Pentru ca referendumul să fie considerat valid este necesar să îşi exprime votul minimum 50% plus 1 din membrii partidului.

USR a stabilit prin statut şi faptul că preşedintele partidului este ales cu  jumătate plus unu din voturile delegaţilor la congres, iar în cazul în care niciun candidat nu întruneşte numărul necesar de voturi, se organizează un tur doi între primul şi al doilea dintre cei mai bine clasaţi candidaţi.

De asemenea, candidaţii la funcţiile de preşedinte al României sau de primar general al Capitalei sunt desemnaţi tot cu majoritatea absolută a voturilor – în congres, candidatul la preşedinţie şi în cadrul conferinţei Municipiului Bucureşti, candidatul la funcţia de primar general. Statutul prevede că fiecare membru al partidului se poate autopropune pentru a candida la orice funcţie electivă.

USR a prevăzut în statut posibilitatea votului electronic, de la distanţă, în cadrul Biroului Naţional şi al structurilor de conducere locale, precum şi în cadrul referendumurilor interne, nemaifiind necesară prezenţa fizică a membrilor la o şedinţă. ”Votul prin mijloace electronice nu este permis: în cazul alegerilor organelor de control şi conducere la orice nivel al USR, desemnării candidaţilor USR la orice nivel de alegeri, desemnarea delegaţilor la orice nivel, asupra sancţiunilor, asupra cererilor de admitere în partid, cu privire la orice aspecte în legatură cu persoane, în orice alt caz în care legea sau prezentul statut prevăd obligativitatea votului secret”, se mai arată în statutul USR.

La capitolul transparenţă, statutul USR prevede că numele tuturor aleşilor partidului, împreună cu CV-ul detaliat vor fi făcute publice, iar numele şi CV-urile tuturor persoanelor angajate de USR la cabinetele şi grupurile parlamentare sau în calitate de consilieri ai aleşilor USR, vor fi puse la dispoziţia oricărui membru al partidului.

Poate fi membru al USR orice cetăţean român sau orice cetăţean al Uniunii Europene cu domiciliul în România care are drept de vot, nu i-a fost interzisă prin lege asocierea politică, aderă la statutul, programul şi procedurile interne ale partidului şi îndeplineşte criteriile de admitere în USR stabilite de Comitetul Politic.

În statut se prevede că sediul central al partidului este în Municipiul Vaslui, dar şi faptul că următorul congres al USR va fi organizat în 2019.

Sursă: News.ro