Tăriceanu îl critică pe premierul Sorin Grindeanu: "Am anumite semne de întrebare, sunt rezerve la nivelul Guvernului!"

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat miercuri, la Parlament, că are anumite semne de întrebare cu privire la activitatea guvernului Grindeanu, în condiţiile în care Legea salarizării unitare a fost asumată de Parlament, aceeaşi procedură fiind dorită şi în cazul creării Fondului Suveran de Dezvoltare.

• Nouă metodă de fraudă când facem cumpărături online. Cine e în spatele schemei cu magazine-fantomă

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat miercuri, la Parlament, că are anumite semne de întrebare cu privire la activitatea guvernului Grindeanu, în condiţiile în care Legea salarizării unitare a fost asumată de Parlament, aceeaşi procedură fiind dorită şi în cazul creării Fondului Suveran de Dezvoltare.

„Am avut şi eu propriile mele semne de întrebare, de exemplu în momentul în care Legea salarizării unitare, care era un punct esenţial al programului de guvernare comun, în loc să fie promovată de Guvern, a trebuit să o asumăm noi, la nivelul Parlamentului ca iniţiativă parlamentară. Sigur că din punct de vedere procedural, politic se poate şi aşa ceva, dar e normal ca angajamentele luate prin programul de guvernare să fie promovate de Guvern”, a afirmat preşedintele Senatului.

Tăriceanu a susţinut că şi în cazul creării Fondului Suveran de Dezvoltare se doreşte ca Parlamentul să îşi asume acest proiect. „Aştept acum să vedem ce se va întâmpla, de exemplu, cu un alt punct din programul de guvernare, crearea Fondului Suveran de Dezvoltare care, de asemeni, este o chestiune esenţială pentru a ne pune în practică, prin programul de guvernare, obiectivele de dezvoltare economică ale României. Înţeleg că, aşa am aflat, nu pot să confirm, nu am discutat cu primul-ministru, că, de asemenea, s-ar dori ca Parlamentul să fie cel care îşi asumă acest proiect. Putem să facem şi aceste lucruri, dar trebuie până la urmă să înţelegem unde sunt şi de ce sunt anumite rezerve la nivelul Guvernului”, a completat Călin Popescu Tăriceanu.

El a ţinut să precizeze că va avea o discuţie cu colegii din ALDE, membri în Guvern, pentru a vedea dacă au şi motive de insatisfacţie legate de activitatea guvernamentală. „Am să discut şi cu colegii mei din ALDE şi o să-i întreb dacă au şi pe lângă motivele de satisfacţie, de realizare, au şi motive de insatisfacţie. Cee ce mă interesează cel mai mult este ca angajamentele pe care ni le-am luat prin programul de guvernare să le ducem la îndeplinire şi la timp”, a conchis preşedintele ALDE.

Guvernul nu a avansat o dată de înfiinţare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, promis în campania electorală şi anunţat oficial la începutul lunii februarie, explicând, într-un răspuns trimis interpelării deputatatului PSD Mircea Drăghici, că el va urmări "orientările programului de guvernare 2017-2020". Ministrul Economiei, Mihai Tudose, afirma că proiectul va fi pus în dezbatere pe 15 mai.

Ministerul Economiei îi răspunde deputatului că FDSI "va contribui atât la eforturile României de obţinere a statutului de piaţă emergentă pentru piaţa autohtonă de capitol prin creşterea lichidităţii pe Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile".

În final, Ministerul Economiei se referă şi la calendarul de înfiinţare, dând un răspuns vag, în care trimite la priorităţile programului de guvernare şi reia descrierea FDSI, deşi acest subiect nu făcuse obiectul interpelării deputatului PSD.

"În ceea ce priveşte calendarul estimativ al înfiinţării FSDI, acesta va urmări orientările Programului de Guvernare 2017-2020 şi reprezintă o abordare managerială a Guvernului orientată spre creşterea performanţei şi utilizarea eficientă a activelor deţinute de stat, fiind centralizator de expertiză, instrument de capitalizare a companiilor de stat, dar şi de finanţare a proiectelor de ţară, aducând un efect de multiplicare în economie, prin atragerea de capital din diverse surse publice şi private. FSDI va fi un partener de încredere atât pentru investitorii instituţionali, precum BERD, BEI, Banca Mondială, cât şi pentru fonduri de investiţii sau alţi investitori privaţi", se arată în răspuns.