Dezastrul din infrastructură. România, singura țară din UE care nu are Capitala conectată prin autostradă de nicio altă țară

Patru români din zece sunt nemulțumiți de infrastructura țării noastre. În ultimii 34 de ani nu am fost în stare să construim nici măcar o mie de kilometri de autostradă. Rămânem singura țară din Uniunea Europeană care nu are capitala legată printr-o șosea de mare viteză de vreo țară vecină. În anii electorali politicienii taie panglici, promit noi kilometri de autostradă, apoi caută scuze că nu s-au ținut de cuvânt.

• Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
• A treia răsturnare de situație în cazul asasinării lui Ioan Crișan. Fiica lui, lăsată în libertate acum 3 săptămâni, a fost arestată alături de complici

Lucrările de pe primele loturi, inaugurate abia în 2009 și 2010, nu sunt gata, oficial, nici astăzi.

5 ore ar fi trebuit să fac de la București la Cluj Napoca dacă Autostrada Transilvania, începută în 2004, ar fi fost azi gata. Ar fi trebuit să fie, potrivit politicienilor vremii, coloana vertebrală a infrastructurii din Ardeal. 415 kilometri de șosea de mare viteză, care să unească Brașovul de vama Borș. 15 ani aveam atunci. 35 am acum. Autostrada Transilvania are doar 125 de kilometri între Nãdãșelu și Târgu Mureș. Lucrările de pe primele loturi, inaugurate abia în 2009 și 2010, nu sunt gata, oficial, nici astăzi.

În lipsa Autostrăzii Transilvania, cel mai bun traseu de la București spre Cluj mă poartă pe A1, Vâlcea, apoi pe Valea Oltului până la Sibiu.

Lucrările de pe primele loturi, inaugurate abia în 2009 și 2010, nu sunt gata nici azi

"Întreaga lună iulie traficul a fost închis aici total pentru defrișările de pe versanți pe unde va trece viitoarea autostradă și vreau să vă întreb pe voi. Nu se puteau face aceste lucrări atunci?", spune Alex Prunean.

Au frezat tot asfaltul de pe această porțiune, vor pune altul și nu e singurul loc în care se întâmplă, asta dar i-auziți ce fin trec șoferii peste rostul de dilatație. Ajung, în sfârșit, acasă. după mai bine de 8 ore în trafic. Concluzia e simplă: din Cluj-Napoca ajungi mai repede la Budapesta, decât la București.

Suntem la Nadaselu, în Cluj, în cel mai nordic punct al autostrazii Transilvania, exceptând ciotul de 5 km de la Suplacu de Barcău din Bihor. De aici, putem conduce doar pe autostrada până în vama Nădlac 2, pe o distanță de aproape 400 de kilometri numai pe autostradă. Aplicația de trafic îmi arată ca pot străbate această distanță în mai puțin de 4 ore. Ca-n vest, nu?

Și totuși, vestul e încă departe. Autostrăzile A1 și A3 nu-s gata, dar e gata autostrada A10, singura șosea de mare viteză din România care ar trebui să lege. două autostrăzi. Pare că iar am pus carul înaintea boilor. Dar A10 e, de altfel, singura autostradă construită și finalizată integral în ultimii 30 de ani în România. Aici, spațiile de servicii sunt îngrijite, toaletele sunt curate, iar în parcare ești întâmpinat cu miros de flori naturale.

"Nu facem mare lucru în afară de a ne da interesul să fie curat, să amenajăm cu flori. Schimbă florile fața. Clar că schimbă! O spun oamenii care trec pe aici", Silvia Boloș, angajat spațiu de servicii.

Totuși, sunt nevoit să recunosc că suntem fericiți în Ardeal. Am recuperat mult în ultimii ani și avem deja 566 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.

Un drum cu mașina de la Iași la Cluj, străbătut în 7 ore

Aici la Turda, locul în care se intersectează autostrăzile A3 și A10 vedem și beneficiul economic adus de drumurile de mare viteza. În ultimii ani, cele mai mari magazine și-au deschis aici centre logistice uriașe, pentru că pe autostradă pot livra marfă în timp scurt în orice loc din țară. Așa se face că acum, terenurile mari din apropierea nodului rutier sunt o mină de aur, pentru că sunt foarte greu de găsit.

"Când te uiți pe harta șoselelor de mare viteză din România, Carpații arată ca o graniță între est și vest. La dreapta lor, în Moldova, singurii kilometri de autostradă îi găsești azi la Bacău", spune Clara Mihociu.

Ciotul de autostradă gata e, de fapt, centura Bacăului, inaugurată cu fast de președintele Klaus Iohannis, în urmă cu 4 ani, cu doar 4 zile înainte de alegerile parlamentare.

"Ne vom ține de cuvânt iar, până la sfârșitul anului, se vor da în circulație 130 km. E pentru prima oară când se face dreptate în Moldova. După 30 de ani, în sfârșit vorbim de investiții evidente", a declarat Marcel Ciolacu, prim-ministrul României. 

"Despre autostrada A8, cea care urma să lege Moldova de vestul țării, s-a discutat prima dată în 2007. Patru ani mai târziu, era gata și un prim studiu de fezabilitate. Dar care nu a fost niciodată implementat. Abia în 2016 au apărut ca promisiuni pe harta viitoarelor autostrăzi atât A8 cât și A7. La aceasta din urmă, au început lucrările în urmă cu aproximativ un an și jumătate. Chiar aici ar urma ca cele două autostrăzi să se intersecteze. Când, nu se știe. Pentru că, deocamdată, A8 nu este gata nici măcar pe hârtie", spune Clara Mihociu. 

"Ce putem spune că înseamnă autostrada pentru Moldova? Ce putem spune că înseamnă apa pentru viață. E similar. Pentru că tot ce înseamnă dezvoltare e legat de infrastructură. Să traversezi de la Iași până la Oradea 126 de localități nu-i totuna cu a merge pe autostradă", spune Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași.

Asa se face că dacă aș vrea să merg la Cluj, un drum cu mașina de la Iași mi-ar lua 7 ore. Depinde și cât de mult voi sta în așa-zisa "coloană a infinitului" de la Podul Iloaiei. Un blocaj care exasperează zilnic mii de șoferi. Pe drumul gâtuit, cu titulatura de șosea europeană, numeri cu zecile crucile celor care și-au pierdut viața din cauza accidentelor. Suntem sătui de promisiuni, în Moldova. Și totuși asta auzim, în fiecare an electoral.

"Nici brașovenii n-au avut noroc! Suntem legați de restul țării de șosele cu o singură bandă pe sens. Spre București, Sibiu, dar și spre Târgu Mureș, Bacău sau Câmpulung - e peste tot la fel", spune Claudiu Loghin. 

Nici brașovenii n-au avut noroc

De fiecare dată când văd restricțiile de viteză de pe marginea drumului național 1, mă bufnește râsul. Nu poți atinge 50 de kilometri pe oră în Bușteni decât noaptea târziu. Vă spun sincer: nu îmi amintesc când am mers ultima oară cu 90 de kilometri pe oră între Comarnic și Brașov.

Sunt 170 de kilometri pe DN1, pe aici pe Valea Prahovei, între Brașov și București. O distanță care-n mod normal se parcurge în cel mult trei ceasuri. Timpi de deplasare chiar și de peste cinci ore nu mai surprind, însă, pe niciunul dintre șoferi, fie că vorbim despre localnici sau turiști.

Subiectul unei autostrăzi care să fluidizeze traficul sub abruptul prahovean al Munților Bucegi se vehiculează încă din anii 90. Când Traian Băsescu, pe-atunci ministru al transporturilor, spunea că România nu are nevoie de autostrăzi, eram în clasa a 10-a. De-atunci, Autostrada București-Brașov a fost promisiune electorală, subiect de planuri și studii, temă de animație pe calculator, dar pe teren nu s-a mișcat nici măcar. un metru cub de pământ.

Privită de sus, harta cu autostrăzile din Uniunea Europeană arată cel mai bine dezastrul de la noi. În timp ce toate țările sunt străbătute de o rețea ca o pânză de păianjen, România are niște fâşii care apar de niciunde și dispar nicăieri.

România, singura țară din Uniune care nu are Capitala conectată prin autostradă de nicio altă țară

Suntem singura țară din Uniune care nu are Capitala conectată prin autostradă de nicio altă țară. A1 București - Nădlac se oprește o data la Pitești iar de la Sibiu spre vama se mai oprește aici, la Margina, în județ Timiș, într-un deal. Lipsesc 9 km pe unde ar trebui să construim niște treceri pentru urși. De 10 ani, însa, șantierul este oprit.

Am ieșit din comunism cu puțin peste 100 de kilometri de autostradă. 35 de ani de la revoluție și 30 de miniștri ai transporturilor mai târziu, abia am trecut de borna de o mie de kilometri de șosele de mare viteză. Suntem unica ţară din Europa în care, vreme de 10 ani, între '90 și 2000, nu s-a construit niciun kilometru de șosea de mare viteză.

Şi puţine. Şi proaste. Asta este părerea românilor despre drumurile din ţară - o arată clar cifrele studiului comandat de Observator și realizat de prestigiosul institut de cercetare a opiniei publice Ipsos.

Vechile şosele sunt pline de gropi şi denivelări. Iar puţinii kilometri de autostradă pe care îi avem se termină în sensuri giratorii sau chiar semafoare, cu alte cuvinte, în "dopuri" cu kilometri de maşini.

"Autostrăzile rămân în România o mare durere și o mare frustrare pentru noi toți. Suntem foarte în urmă cu autostrăzile. Aș afirma că dintre toate statele europene suntem cei care am dezvoltat cel mai puțin", spune Adina Vălean, comisar european. 

"Eu îmi mențin punctele asumate atunci când am prelaut mandatul pe care colegii le știu și anume 2023 - 2024 250 de km de autostrada dați în circulație", spune Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor.

Guvernul Năstase promitea în anul 2000 că va construi 600 de km de autostradă

Guvernul Năstase, de exemplu, promitea în anul 2000 că va construi 600 de km de autostradă. La final de mandat, se dăduseră în folosinţă 115. Apoi, guvernul Tăriceanu a plusat. Noi o să facem 800 de kilometri. Au făcut 53. A urmat la guvernare alianta PDL-PSD-PC, care a câştigat alegerile cu promisiunea că va construi 1500 de kilometri de şosele de mare viteză.

În 4 ani s-au inaugurat 229. Apoi, guvernul condus de Ponta a fost un pic mai ponderat. Vom face 8 sute de km. La demisia sa din functie, erau gata doar 103. Au existat, în această perioadă, doi ani, 2005 şi 2008 în care nu s-a dat în folosinţă, în România, niciun kilometru de autostradă. Lista promisiunilor a fost completată dupa 2017 şi de prim-ministrii Grindeau, Tudose, Dăncilă care au spus că vor face cel puţin 5 sute de km de şosele de mare viteză.

S-au făcut 117. Si ritmul acesta s-a mentinut pana azi. La un calcul simplu, din 2000 pana in 2020, guvernele României au promis că vor face 4950 de kilometri de autostradă şi au făcut 737.