Brânza bio cu tarhon și cașcavalul cu chimen, rețetele de succes ale fermierilor români

În ţara în care mâncăm în mare parte de la străini, câţiva fermieri din Braşov şi Covasna şi-au dat seama că trebuie să reinventeze cooperativele agricole. Doar aşa, spun ei, pot susţine livrările către marile magazine.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

În ţara în care mâncăm în mare parte de la străini, câţiva fermieri din Braşov şi Covasna şi-au dat seama că trebuie să reinventeze cooperativele agricole. Doar aşa, spun ei, pot susţine livrările către marile magazine. Şi-au unit forţele şi aduc pe piaţă brânzeturi bio, din materie primă de la văcuţe crescute în vârf de munte. Brânza cu chimen sau caşcavalul cu tarhon concurează deja cu gustul unor branduri de import.

Brânza galben-aurie a fost lăsată câteva luni, în camere răcoroase, la maturat, ca să prindă gust şi aromă.

Calitatea brânzeturilor pleacă însă, de pe munte. 52 de fermieri din Braşov şi Covasna au înfiinţat o cooperativă agricolă. Vacile sunt hrănite cu furaje fără chimicale. În fiecare zi, se strâng 30 de mii de litri de lapte.

Fermierii din cooperativă au eliminat practic intermediarii din lanţul de producţie. Ei produc, ei procesează materia primă în fabrica proprie şi tot ei livrează magazinelor produsele finite. Unt, brânzeturi fermentate şi caşcaval. Toate fabricate după reţete proprii.

În procesul de maturare, semințele de negrilică, un condiment utilizat la prepararea brânzeturilor, transferă gustul de chimen negru în produsul final.

Fermierii au comenzi de 10.000 de lei pe săptămână, iar cifra lunară de afaceri a cooperativei a ajuns la 300 de mii de euro.

Fermierii intenţionează să aducă pe piaţă şi produse din carne şi legume. Următorul pas este deschiderea propriului magazin.