Brânzeturi fără lapte, scoase la vânzare. Semnalul de alarmă tras de specialişti
O alertă alimentară a fost emisă de autorităţi, după o serie de controale în magazine, patiserii şi restaurante. Inspectorii au descoperit brânzeturi care nu conţin nici urmă de lapte, dar erau vândute clienţilor drept "specialităţi".
De Redactia Observator la 08.02.2019, 20:57
O alertă alimentară a fost emisă de autorităţi, după o serie de controale în magazine, patiserii şi restaurante. Inspectorii au descoperit brânzeturi care nu conţin nici urmă de lapte, dar erau vândute clienţilor drept "specialităţi".
Un experiment simplu ne arată că unele sortiemente de brânză nu conţin nici măcar urme de lapte. În mai puţin de cinci minute, o bucată de brânză luată din comerţ se transformă într-un praf.
CODRUŢ IONESCU MUSCEL, patronul unei băcănii: Diferenţa mare este, în primul rând, calitatea laptelui. Acolo se văd diferenţele. Am văzut un kilogram de lapte transformat într-un kilogram de brânză. Imposibil! Imposibil! Doamna Avram care ne face nouă laptele sau domnul Zamfir folosesc între 6 şi 8 litri de lapte pentru un kilogram de brânză.
O serie de controale făcute de autorităţi arată că, pe piaţă, se vând produse lactate...fără lapte.
IONEL BUNEA, consilier MADR: Am constatat că în piaţă, la diverşi agenţi economici, au apărut şi se comercializează acea "specialitate Bulgaria" care, de fapt, este o specialitate pe bază de grăsimi hidrogenate sub formă de telemea de bivoliţă, de oaie sau de capră, la preţuri cuprinse între 8,5 lei şi 11 lei. Ne-a mirat această nouă practică. În urma verificării a 180 de unităţi economice că un număr de 73 dintre acestea, respectiv un procent de 40,5% utilizează în continuare în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate.
Grăsimile hidrogenate, folosite în loc de lapte, sunt, de fapt, cele mai periculoase. Ele ajung să crească nivelul colesterolului din organism. Comercianţii le folosesc pentru a prelungi termenele de valabilitate. Le găsim, cel mai des, în mâncarea de tip fast-food. Dacă la raft lucrurile arată mai bine în ultima perioadă, specialiştii spun că, în continuare, cele mai mari probleme se întâlnesc în restaurante, patiserii şi pieţe, acolo unde mărfurile se vând fără etichete, iar clienţii nu pot verifica ce cumpără.
DORIN COJOCARU, preşedintele APRIL: În primul rând, te uiţi la preţ. Dacă o telemea vezi că e 6 lei, 9 lei kilogramul- păi numai materia primă la poarta fermei este peste 1,3 lei-1,7. Dacă foloseşti 11 litri la un kilogram de caşcaval- cât trebuie să coste acel caşcaval, dacă eu pun şi ambalajul şi costurile, transport?
În urma controalelor au fost date sancţiuni de peste 660 de mii de lei. Autorităţile spun că vor continua demersul şi în perioada următoare.
