Copiii vorbesc mai târziu din cauza tehnologiei, avertizează medicii

Ar trebui să vă gândiţi de două ori dacă obişnuiţi să vă lăsaţi copilul în faţa unui gadget. Expunerea îndelungată la tehnologie e astăzi principala cauză a întârzierii vorbirii, avertizează medicii. În plus, pe termen lung, copiii pot rămâne cu defecte grave.

• ANIMAŢIE. Filmul teribilului accident din Argeş, în care Andrei şi-a condus vărul spre moarte din teribilism şi lipsă de experienţă. Şi el a plătit cu viaţa

Ar trebui să vă gândiţi de două ori dacă obişnuiţi să vă lăsaţi copilul în faţa unui gadget. Expunerea îndelungată la tehnologie e astăzi principala cauză a întârzierii vorbirii, avertizează medicii. În plus, pe termen lung, copiii pot rămâne cu defecte grave.

La patru ani, Gabriel încă învaţă să vorbească. Bunica lui recunoaşte că a început destul de târziu să spună primele cuvinte.

Argentina, bunica lui Gabi: Pe la doi ani jumătate, cam greuţ el a vorbit. Vorbesc mai greu din cauza televizorului sau nu ştiu de la ce sau nu comunicăm mai mult cu ei.

Bănuiala bunicii este adevărată. Expunerea îndelungată la un televizor, laptop, telefon sau tabletă este astăzi principala cauză a întârzierii vorbirii, spun psihologii.

Mihaela Tone, psiholog: El nu învaţă singur să vorbească. Are nevoie de comunicarea cu adulţii, are nevoie ca limbajul lui să fie provocat. Or, toate gageturile nu fac altceva decât să-l includă într-o lume interioară, mai profundă, în loc să se oprienteze către exterior şi să dezvolte comunicarea prin intermediul limbajului

Specialiştii spun că la un an, copilul trebuie să rostească deja primele cuvinte, iar în jurul vârstei de doi ani să lege propoziţii. O vizită la un logoped este indicată la primele semne de tulburări de vorbire.

Aurelian Ciocan, logoped: Şi aici vorbim de cea mai întâlnită problemă şi anume dislalia, care se referă la anumite probleme de pronunţie la un sunet sau chiar la mai multe. Cele mai des afectate sunete sunt s şi r sau pe româneşte sâsâiţii sau rârâiţii, dar dislalia se poate duce şi către alte sunete, către toate consoanele în mare parte, către p, către b, către l.

O altă tulburare de limbaj la fel de întâlnită astăzi este tahilalia, adică vorbirea grăbită, pentru care tot excesul de internet e responsabil.

Andreea Dinica, cercetator lingvist: Accesul facil la toată această informaţie, din care nu mai avem timp să discernem şi să facem ordine, ne limitează atenţia. Copiii de ce nu mai citesc? Este mult mai greu decât a urmări un filmuleţ cu un căţel sau a vedea ultima poză.

Unii părinţi au simţit pericolul şi încearcă să limiteze timpul petrecut de copii în faţa ecranelor.

Bunică: S-au mutat de curând şi special nu şi-au luat televizor. Când sunt cuminţi, seara, pe calculator se mai uită la nişte desene.

Potrivit unui studiu recent, până şi copiii sub doi ani, care nu ar trebui să fie expuşi deloc tehnologiei, au ajuns să petreacă, în medie, 50 de minute zilnic în faţa ecranelor.