Despre urgențe chirurgicale în timpul pandemiei. Când și de ce este indicat să mergi la spital?

Cum stabiliți gradul unei urgențe și nevoia unei intervenții chirurgicale imediate?

Când vorbim de o urgență chirurgicală este într-adevăr important să stabilim dacă este o urgență “amânată“, ce poate aștepta 12-24 ore, timp necesar pentru efectuarea unui bilanț bioumoral, imagistic complet, inclusive echilibrarea unor afecțiuni pre-existente și, desigur, testarea Covid-19 sau dacă este o urgență ce impune realizarea imediată a unei intervenții chirurgicale, situație în care bilanțul preoperatory amintit mai sus se desfășoară într-o secvență mult mai rapidă.

Ne puteți da câteva exemple de urgențe medicale chirurgicale cu care v-ați confruntat în acestă perioadă?

Nu sunt urgențe specifice acestei perioade, ci sunt urgențele cu care ne confruntăm în mod obișnuit: peritonite, ocluzii intestinale, colecistite acute, ictere mecanice etc.

În comparație cu alte perioade, urgențele medicale din perioada pandemiei au crescut sau au scăzut?

Fără să am o statistică exactă, am observat o creștere a adresabilității în spitalul nostru pentru patologia de urgență; discutăm, desigur, de o perioadă în care nu operăm patologie cronică, afecțiuni în care intervențiile chirurgicale pot fi amânate.

În acest moment, pacienții ajung la urgențe în stadii mai avansate ale afecțiunilor cu care se confruntă, din frica de a merge la spital?

Da, am remarcat acest aspect care este legat de faptul că se încearcă de cele mai multe ori un tratament conservator, de înțeles în contextul actual. Mă refer aici fie la autotratament sau la tratament recomandat, de exemplu, de medicul de familie, în tentativa de evitare a unui consult într-o cameră de gardă sau în spital. Dar dincolo de perioada pe care o traversăm, aș spune că este un aspect destul de obișnuit ca pacienții să ajungă, în stadii relativ avansate ale bolii, la chirurg, mentalitatea fiind una de tip: „mai stau să văd dacă-mi trece de la sine” sau chiar mai nociv: „nu mă duc să mă investighez ca să nu aflu că am ceva grav”. Din fericire, există și excepții și am observat că tinerii, chiar dacă au tendința unei autodiagnosticări prin mediul online, se adresează din timp medicului specialist în vederea confirmării sau infirmării unei suspiciuni de diagnostic.

Deși am spus-o de mai multe ori, nu strică să mă repet: un diagnostic precoce, fie că vorbim de patologie tumorală, fie că vorbim de patologie de urgență, creează șanse mai mari de rezolvare corectă chirurgical și implicit șanse de vindecare ad integrum, adică refacerea integrală a organelor sau structurilor afectate. Pacienților nu trebuie să le fie teamă să se adreseze medicului din frica unui diagnostic nefavorabil.

Cum s-au schimbat procedurile intervențiilor chirurgicale din acest moment pentru pacienți?

Procedurile s-au schimbat semnificativ pentru că a trebuit să ne conformăm ordinelor militare sau noilor directive ale Ministerului Sănătații. Practic operăm doar urgențele chirurgicale sau patologii, inclusiv maligne, a căror amânare ar prejudicia starea de sănătate a pacientului. Am inițiat triajul pacienților, am adaptat permanent protocoalele, pe măsura primirii de noi informații, am creat circuite pentru fiecare categorie de pacient, am alocat spații speciale, izolate, pentru posibilii pacienți infectați sau potențial infectați cu Covid-19, iar accesul aparținătorilor nu a mai fost permis în spital.

Vorbim de un cumul de măsuri care ne-a permis să protejăm atât pacienții, căt și personalul medical. În prezent, în Spitalul Euroclinic nu avem niciun pacient sau medic infectat.

Dar pentru personalul medical?

Sigur că au intervenit multe noutăți în activitatea personalului medical, trebuind să se conformeze cu noile protocoale, să se adapteze schimbărilor, care inițial erau zilnice, să respecte măsurile specifice de protecție sau să utilizeze în mod corect echipamentul de protecție. Am testat periodic personalul pentru Covid-19 și l-am împărțit în echipe care să lucreze alternativ, săptămânal. Suntem mulțumiți de faptul că am reușit ă nu avem, până în prezent, niciun membru al personalului infectat.

Înainte de o intervenție chirurgicală, pacienții sunt testați pentru a depista o posibilă infecție cu Covid -19?

Da. Sunt testați toți pacienții care sunt internați în spital, fie că discutăm de pacienții oncologici, fie că vorbim de pacienți internați în vederea unei intervenții chirurgicale.

Dacă sunt testați pozitiv, ce măsuri sunt luate pentru a proteja restul pacienților, dar și personalul medical?

Pentru pacientul Covid-19 pozitiv sau pentru pacientul care a trebuit să fie internat în spital, înaintea obținerii unui rezultat negativ, am creat circuite separate în cadrul spitalului, astfel încat să nu se întâlnească cu alte tipuri de pacienți: un etaj al spitalului a fost alocat strict acestui tip de pacienți, o sală de operații dedicată doar acestora și, desigur, echipamente de protecție și măsuri de dezinfectare conform standardului actual.

Care sunt temerile pacienților care au nevoie de intervenții chirurgicale urgente din acest moment și cum îi putem ajuta să depășească aceste temeri?

Sigur că ne aflăm în fața unei pandemii virale despre care, inițial, nu aveam foarte multe detalii. În prezent, aș spune că știm să reacționăm corect în fața acestui pericol, așa că temerea pacienților legată de riscul de infectare, cumva ușor de înțeles, dispare după ce le explicăm măsurile specifice pe care le-am pus în practică, și devin încrezători. Categoric recomand pacienților cu urgențe chirurgicale să nu amâne o operație, riscul așteptării putând fi, uneori, fatal.