Pandemia, efect devastator asupra creierelor tinerilor. Câţi ani din viaţă am pierdut în perioada de izolare - studiu

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Washington din Seattle a scos la iveală efecte neașteptate ale izolării din timpul pandemiei asupra creierului adolescenților. Rezultatele arată că fetele au fost mult mai afectate decât băieții.

• Călin Georgescu a spus ce va face cu scutul de la Deveselu, dacă va ajunge președintele României: "Totul va fi legal, precis și constituțional"

În urma examinărilor RMN, creierul fetelor a apărut cu 4,2 ani mai în vârstă decât era de așteptat după izolare, comparativ cu 1,4 ani pentru băieți, scrie The Guardian, citat de Mediafax. Echipa de cercetători, condusă de profesorul Patricia Kuhl, a analizat RMN-urile la creierele a 160 de copii cu vârste între 9 și 17 ani. Prima serie deanalize s-a făcut în 2018, înainte de pandemie. Folosind aceste date, cercetătorii au creat un model al modului în care cortexul creierului se subțiază în mod normal în timpul adolescenței.

Rezultate diferite, în funcţie de sex

În 2021 și 2022, după perioadele de izolare, aceiași participanți, acum cu vârste între 12 și 16 ani, au fost reexaminați. Rezultatele au fost șocante: creierul fetelor părea în medie cu 4,2 ani mai bătrân decât era de așteptat. La băieți, îmbătrânirea prematură era de doar 1,4 ani.

Fetele au prezentat modificări în 30 de zone ale creierului, în ambele emisfere și în toți lobii. La băieți, modificările au fost observate într-o singură zonă a creierului. Profesorul Kuhl explică: "Am fost șocați de aceste date, de faptul că diferența este atât de dramatică. Fetele discută la nesfârșit și își împărtășesc emoțiile. Ele sunt mult mai dependente de scena socială pentru bunăstarea lor și pentru dezvoltarea lor neuronală, fizică și emoțională sănătoasă".

Ambele sexe au prezentat modificări într-o regiune a creierului legată de vedere. La fete însă, schimbările au afectat și zonele responsabile de cogniția socială, procesarea emoțiilor și înțelegerea limbajului. Deși nu este clar dacă aceste modificări vor avea consecințe negative pe termen lung, ele ridică îngrijorări cu privire la sănătatea mintală a adolescenților și capacitatea lor de învățare. Atrofia corticală prematură a fost asociată în trecut cu adversitatea timpurie și un risc crescut de tulburări neuropsihiatrice.

Dr. Ian Gotlib de la Universitatea Stanford, care a raportat modificări similare, subliniază: "Este important să recunoaștem că, deși pandemia s-a încheiat în mare parte, efectele stresului pandemiei sunt încă prezente pentru copii și adolescenți". În lumina acestor descoperiri, experții recomandă părinților să aibă conversații deschise cu adolescenții lor despre experiențele din timpul pandemiei. Profesorul Kuhl sugerează: "Este important să își invite adolescenții la o cafea, la un ceai, la o plimbare, pentru a deschide ușa conversației".