Think Twice! Ce efecte are, de fapt, excesul de sare, zahăr şi grăsimi. Pericolul pe care puțini îl conștientizează

Perioada Sărbătorilor este pentru mai toată lumea un moment de exces culinar. Vorbim astăzi în cadrul campaniei Think Twice despre alimentaţia echilibrată.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Perioada Sărbătorilor este pentru mai toată lumea un moment de exces culinar. Vorbim astăzi în cadrul campaniei Think Twice despre alimentaţia echilibrată. Ce înseamnă excesul de sare, zahăr şi grăsimi, un risc pe care îl conştientizăm, dar pe care de multe ori nu ştim cum să îl evităm. Ne propunem prin acest demers să atragem atenţia asupra unor subiecte, unele dintre ele considerate tabu, să găsim soluţii şi să rămânem implicaţi în buna dvs. informare pentru ca fiecare decizie pe care o luaţi să fie bine cântărită. 

Mâncarea nesănătoasă omoară 11 milioane de oameni în toată lumea, în fiecare an, potrivit unui studiu Global Burden of Disease finanţat de Bill Gates în zeci de ţări, inclusiv în România. Aproape 10 milioane de decese sunt cauzate de boli cardiovasculare, iar principalul factor de risc în cazul acestor afecţiuni este sarea. Prea mult din acest ingredient în dieta noastră creşte tensiunea arterială şi duce la apariţia atacului de cord sau a atacurilor cerebrale. 

„Un consum de 2-3 grame de sare pe zi este un consum optim care mă protejează de bolile cardiovasculare, atât dacă vorbim despre un adult sau despre un copil. Din nefericire, consumăm alimente care nu au gust sărat, dar care conțin sare și asta ne păcălește”, a explicat Florin Bălănică, specialist în nutriţie.

Sarea afectează în mod direct inima și vasele de sânge, declanşând insuficienţă cardiacă. Excesul de sare provoacă peste 3.000.000 de decese la nivel mondial, în fiecare an. Cerealele integrale, fructele și legumele au un efect care îl contracarează parţial pe cel al sării, fiind cardioprotectoare. Iar evitarea acestora în alimentaţie poate produce afecţiuni mortale. 

Pe de altă parte, potrivit aceluiaşi studiu, cancerul şi diabetul de tip 2 sunt pe următoarele locuri în topul bolilor care provocă moartea şi pentru care alimentaţia deficitară este un factor agravant. Medicii au descoperit faptul că diabetul zaharat de tip 2 este strâns legat de obezitate, persoanele cu o greutate care depăşeşte limitele normale prezentând un risc mai mare pentru a dezvolta această boală. Tocmai de aceea, dieta bogată în zahăr şi în grăsimi trebuie evitată. 

„Zahărul este un drog, el acţionează în zone ale creierului la fel ca şi alte droguri de mare risc”, a spus Ruxandra Pleşea, medic diabetolog şi nutriţie.

Avem zahăr în murături, avem zahăr în pâine, în iaurturi, în lapte, avem zahăr în sosurile sărate, chiar dacă simţi gustul intens sărat, asta nu implică şi absenţa zahărului.

„O persoană care nu mănâncă corect și ajunge obeză, se predispune la 13 forme de cancer”, a adăugat Florin Bălănică, specialist în nutriţie.

„Vorbim de alimente hipercalorice, vorbim de grăsimi, vorbim de carne roşie, alimente intens procesate care după cum ştim aduc cu ele coloranţi, conservanţi, aditivi, potenţatori de arome, cu toţii implicaţi în apariţia neoplaziilor în general”, a explicat Andra Butolo, medic specialist oncolog.

Alimentele care, în ciuda beneficiilor importante pe care le pot aduce sănătăţii noastre, lipsesc din cele mai multe regimuri alimentare din lume sunt nucile și seminţele. Riscul de a suferi un infarct scade cu până la 50% dacă mâncăm nuci de mai multe ori pe săptămână, de exemplu. Nutriţioniştii explică faptul că mulţi se feresc de aceste alimente din cauza percepţiei eronate că ar fi bombe calorice, care îngrașă. Din contră, spun aceştia. 

Discuţiile despre regimurile alimentare sunt acaparate de dezbateri nesfârșite despre ce este mai nociv: zahărul sau grăsimea, și despre ce este mai cancerigen: carnea roșie sau carnea procesată. De altfel, reducerea riscurilor este o preocupare tot mai des întâlnită în industrii dintre cele mai diverse, de la industria alimentară, textilă şi până la cea a tutunului. În acest sens se dezvoltă un portofoliu de produse care are scopul de a reduce posibilele efecte nocive la care ne expunem.